Partea de est a judetului a intrat in fierbere. Vestea ca o parte din cei 15.000 de soldati americani ce vor veni in Romania vor adasta si la Cincu ii face pe primarii din zona sa vada un boom economic, proprietarii de baruri vad deja afaceri cu cluburi ticsite de soldati, oamenii de cultura lucreaza deja la proiecte, somerii viseaza la locuri de munca platite in dolari grei, iar pacifistii se opun din rasputeri aterizarii americanilor in coasta Sibiului.
In Merghindeal, unele case de la marginea satului, dinspre poligon, au inceput sa crape de la sunetul antrenamentelor facute de-a lungul timpului. Oamenii locului vad insa venirea americanilor ca pe o sansa ce nu trebuie scapata, chiar de vor mai "crapa doua-trei ziduri". "Am aflat la radio ca o sa vina.
Lasa, ca e bine, mai dau de lucru la astia tineri. Da bubuie astia noaptea cand fac antrenamente, de te scoala din somn. Dar, daca vin americanii, rau nu poate sa fie", isi da cu parerea Ana Popa, din capatul Merghindealului.
La nici sase kilometri de ea, oamenii din Cincu isi fac deja calculele. Viceprimarul incepe cu ce il doare. "Poate se misca ceva in refacerea drumurilor. Apoi, in aductiunea apei potabile, ca noi de multi ani ne tot luptam sa realizam si lucrul asta", spera vicele Dorel Precup.
Nicolae Stroie are un magazin "mixt" in Cincu. In care se vinde si pe datorie. Americanii ii dau sperante patronului din sat. "Vin americanii, cresc vanzarile, ca si asa sunt cinci magazine pe o raza de 600 de metri, iar cei 1.500 de oameni ai comunei nu au unde sa lucreze. Comuna asta e moarta.
Si, poate, daca vin americanii, o sa mai patruleze pe strazi, ca avem destule probleme cu romii. Poate patrulele americane o sa ii mai sperie", povesteste patronul din Cincu.
Seful de post, Aurel Moraru, nu crede ca romii ce fac probleme prin sat vor fi linisititi de venirea americanilor. "Nu se vor schimba multe. Au mai fost aplicatii cu trupe straine, nu au fost probleme. Dar, ce treaba sa aiba americanii cu romii?".
La nici cincizeci de metri de sediul politiei, o mana de romi se cearta facand mare tambalau. Daca ii sperie americanii. "Ce americani, domnisorule? Noua sa ne dea primarul ajutoarele, ca vedem noi ce facem cu americanii", urla un tigan si cere zece mii de lei, ca sa se lase fotografiat.
La o aruncatura de bat de Cincu, la Rucar, un batran ce s-a ferit de razboi injura americanii. "Astia intotdeauna au fost niste curve. Vin la noi numai ca sa se apropie de rusi. Si noi ii primim, ca asa suntem", vorbeste cu naduf badea Vasile.
Sirul aproape isteric al sperantelor oamenilor din jur continua cu Lucia Chizasan, care vede locuri de munca la bucataria americanilor sau cu Lucia Savu, de 74 de ani, ce spera ca nepotii ei sa isi gaseasca de lucru la "americanii astia cu bani".
Cu ochii pe banii americanilor
"Debarcarea" americanilor de la Cincu a agitat apele administratiei publice din Sibiu. A fost nevoie de un acord militar la nivel national, pentru ca cea mai slab dezvoltata zona a judetului sa ajunga in atentia autoritatilor.
Principalele localitati invecinate cu zona de antrenament de la Cincu sunt Merghindeal si, cea mai importanta, Agnita.
Vestea descinderii americanilor in aproprierea "curtii" proprii a agitat apele si la nivelul orasului Agnita. Primarul din localitate, Marius Curcean, este decis sa faca tot posibilul pentru a schimba situatia nu tocmai roza a Agnitei.
Potrivit primarului, zona Agnita este aproape moarta, din punct de vedere turistic, in localitate existand un singur hotel, cu 17 camere. "Si hotelul acesta a fost refacut de curand. Am insistat la conducerea lui sa il refaca, imediat cum am ajuns la Primarie.
In rest, pensiuni nu sunt si turistii nu vin, pentru ca nu au unde sa se cazeze", arata Crucean. Primarul spera ca, datorita descinderii americanilor la baza Cincu, autoritatile judetului sa se aplece mai mult spre zona Angita. "Din pacate insa, depindem de doua consilii judetene.
Drumul european care leaga Agnita de Cincu este bun, pe portiunea sibiana, insa de la granita, pe portiunea brasoveana, nu este rau, ci foarte rau. Iar asta nu se poate rezolva decat la consiliul judetean din Brasov", crede primarul.
Crucean este bucuros ca Cincu va fi locatie de antrenament pentru trupele americane si crede ca acest lucru va ajuta la dezvoltarea zonei Agnita, cu conditia ca toti factorii judetului sa se implice. "Am avea nevoie de o strategie pe turism, sa vedem cum putem largi locurile de cazare.
Eventual, o sa organizez aici o dezbatere la care sa participe noua Asociatie Judeteana de Turism si alte institutii, pentru a le explica oamenilor ce e de facut", promite Marius Crucean. Agnita sta bine insa la un capitol, cel al barurilor. Potrivit primarului, localurile sunt multe si aici se pot relaxa militari sau eventuali turisti.
Crucean mai spera ca o dezvoltare a mijloacelor de relaxare si de distractie sa ridice nivelul de atractivitate a zonei. "Avem la noi, aici, mocanita. Doua locomotive de epoca foarte frumoase, bune pentru turism. Am inaintat un proiect pe aceasta tema la asociatia culturala pentru 2007, dar nu am fost acceptati.
Proiectul e mai vechi, facut impreuna cu domnul Octavian Rusu, de la Consiliul Judetean. Ar fi un proiect frumos, care ar mai aduce un plus de atractivitate zonei frumoase de aici", a mai declarat primarul din Agnita.
Prefectul judetului Sibiu, Ion Ariton, a recunoscut faptul ca zona Agnita este "cea mai lasata in urma", dar sustine ca planuri pentru reabilitarea zonei exista de mai bine de sase luni. "Suntem preocupati de acest aspect. Am facut o vizita in zona in urma cu sase luni.
Inainte sa aflam ca americanii vor avea zona de antrenament la Cincu", a declarat Ariton. Acesta a precizat ca se va intalni cu primarul din Agnita pentru a pune la punct viitoare directii comune de actiune, in vederea ridicarii nivelului economic si turistic al zonei.
Tunuri si cultura
Venirea unor trupe americane in zona constituie pentru oamenii de cultura o provocare. Astfel, Corneliu Bucur, directorul Complexului Muzeal Astra, a si realizat un prim demers in acest sens.
Este vorba despre un proiect de punere in valoare a zonei din punct de vedere cultural, insistand in special pe contributia lui Nicolae Suciu, pictor, aparator al valorilor traditionale, cel care inainte de moarte declarase intr-un interviu "sunt taran si imi iubesc originea si mosia si pamantul".
Nicolae Suciu a avut o contributie serioasa si in cadrul activitatii Muzeului Astra. sugerandu-i actualului director ideea infiintarii Academiei Artelor Traditionale. "In primul rand, am cerut primarului din Cincu ca Nicolae Suciu sa fie declarat cetatean de onoare, sa i se ridice un frontispiciu.
De asemenea, am cerut crearea unei tabere estivale de pictura traditionala pe sticla pentru copii. Dorim si valorificarea stalpilor de mormant precrestini de pe Valea Pianului, semn al feciorilor alcatuit dintr-un stalp cu o pasare in varf. Trebuie sa venim si noi cu armata noastra culturala in fata americanilor.
Va fi un camp de batalie intre traditii, si va castiga traditia cea mai puternica". Mircea Ignat, presedintele Uniunii Artistilor Plastici din Sibiu, se arata incantat de acest eveniment. "Impactul va fi mai puternic poate economic, dar asta va duce si la un plus pentru arta plastica.
De altfel, noi suntem putin in conflict cu arta plastica de tip conservator. Oricum, intre arta plastica europeana si cea americana exista multe similitudini. Categoric, aceasta intalnire reprezinta un lucru bun pentru arta moderna".
Pacifistii protesteaza
Initiativa Zonal Geografica "Sibienii Pacifisti" au semnat deja un protest impotriva transformarii bazei de la Cincu. "Am inceput si vom continua acest protest. Baza de la Cincu le va permite americanilor sa foloseasca in cadrul antrenamentelor armamente pentru care tara noastra a semnat deja angajamente prin care aratau ca le vor evita.
Ma refer la minele antipersonal si la rachetele nucleare. Acordul de la Montreal din 1997 interzice acest lucru. Nici in America nu pot fi folosite, dar vin si le probeaza la noi. Stiu ca prin baza Kogalniceanu se vindeau mine Claymore in Irak", declara Constantin Lacatus, presedintele asociatiei.
Americanii au cerut Cincu
Prin alegerea poligonului de la Cincu, autoritatile americane s-au orientat dupa considerente geostrategice. Americanii au fost cei care au decis asupra amplasamentelor de la Kogalniceanu si asupra zonei de antrenament de la Cincu.
Potrivit MApN, poligonul de la Cincu a ajuns sa fie selectat de oficialii militari americani datorita faptului ca este un "spatiu optim", care poate fi utilizat pentru trageri de infanterie, dar si artilerie.
Prin plasarea sa la nivelul inaltimilor montane, Cincu ofera conditii speciale trupelor americane, diferite de cele de la Babadag, din punct de vedere al aplicatiilor pe desant aerian.
Un alt argument geostrategic era acela ca poligonul in cauza este la o zvarlitura de bat de centrul de antrenament de la Cheile Rasnoavei, considerat ca fiind locul optim de executii montane, in Europa. In plus, pentru ca poligonul Cincu sa fie operational, militarii veniti la aplicatii au nevoie si de proximitatea unor baze aeriene.
Astfel, daca aeroportul Kogalniceanu poate fi considerat cap de pod pentru poligonul Babadag, baza aeriana de la Campia Turzii creeaza facilitati pentru poligonul de la Cincu.
15.000 de americani
Asa cum stipuleaza reglementarile interne, acordul de acces creioneaza cadrul activitatilor fortelor armate ale SUA pe teritoriul tarii si va permite locarea a 15.000 de militari americani, rotiti pe o perioada de sase luni. Forta permanenta americana este, insa, de numai 100 de militari.
Oficialii acestei tari au cerut si au primit, in fluxul negocierilor, ca urmare a unor analize militare laborioase, zonele de antrenament de la Cincu si cea din judesul Galati, de la Smardan, alaturi de baza aeriana de la Mihail Kogalniceanu si cea de antrenament de la Babadag - Tulcea. Diferentierea este neta.
Statutul de "baza militara" implica stationarea permanenta a "ostilor" americane, iar cel de "zona militara" reflecta participarea tranzitorie la toate categoriile de aplicatii militare - terestre, aeriene.
Poligonul Cincu se intinde pe teritoriul a doua judete - Sibiu si Brasov. Are o suprafata de 104 kilometri patrati, relief variat, altitudinea de 400 - 700 de metri, aproximativ 100 de kilometri de drumuri natural amenajate.
Este autorizat pentru trageri cu piese de artilerie, tancuri, avioane si elicoptere. Poligonul este situat la 25 de kilometri est de municipiul Fagaras si la 19 kilometri de orasul Agnita. Prin localitatea Voila, aflata la 13 kilometri, trece DN1 si calea ferata.
Locatiile ocupate de US Army vor avea numai comandanti din partea armatei romane, dar trupele americane vor fi conduse de militari americani.
Avantaje si riscuri
Instalarea bazelor militare americane serveste intereselor tarii noastre pe termen mediu si lung. Analistii economici sustin ca Romania va fi mai atractiva pentru investitiile straine si un factor mai puternic de stabilitate politica si economica in Europa Centrala si de Est.
Dintr-o zona de periferie, Marea Neagra va deveni o componenta centrala a spatiului european. Majoritatea riscurilor vor rezulta din reorientarea optiunilor organizatiilor teroriste spre tara noastra, ca urmare a colaborarii mai stranse cu SUA.
Sperante risipite
In Constanta, venirea americanilor nu a avut un impact deosebit. Emilian Andrei, redactor sef la "Ziua de Constanta", declara ca a studiat cazul timp de un an de zile. "Impactul nu a fost deloc deosebit. Din punct de vedere cultural, chiar nu s-a schimbat nimic.
Singura schimbare adusa de aceasta baza o constituie faptul ca au fost angajate cateva persoane de aici. De asemenea, au fost cateva firme romanesti care au lucrat pentru ei. In aeroport au investit circa 20 de milioane de dolari si au apelat la romani pentru lucrarile de constructii.
La Babadag, cel putin, primarul de acolo mi-a spus ca nici macar nu i-a vazut, cu toate ca au stat trei luni continuu acolo. Mai mult s-a lucrat la Agigea, dar aici nu au fost americani. Social, a fost inregistrata o singura casatorie intre un american si o romanca".
Isterie fada
Nebunia americana din randul civililor nu are nici un suport in randul militarilor. Militarii de la Poligonul Cincu nu au primit, pana la sfarsitul saptamanii trecute, nici un act oficial prin care sa fie instiin-tati de faptul ca "vin americanii". Tot ceea ce stiu militarii sunt stirile aparute si la televizor.
Aplicatii experimentale
In cei 104 kilometri patrati ai poligonului de la Cincu, au fost experimentate noile achizitii de tehnica militara din Romania.
In pole-position se afla un nou proiectil comandat electronic, lansat de specialistii de la Tohan Zarnesti, cel mai important producator si furnizor de tehnica militara din Romania, care va echipa rachetele de calibru 122 milimetri.
Ultimul program militar desfasurat la Cincu este cel din a doua parte a lui septembrie, aplicatie de amploare la care a luat parte si presedintele Romaniei, Traian Basescu.
O forta masiva de 3.000 de militari din unitati mecanizate, de tancuri, artilerie, decontaminare, razboi electronic si politie militara, din cadrul fortelor terestre si aeriene au experimentat manevre si exercitii de lupta in locatia mentionata, ca preparative pentru desfasurarea activitatilor programului DEMEX 05. "DEMEX 05 reprezinta cel mai amplu exercitiu organizat in ultimii cinci ani, la poligonul Cincu, de Armata Romaniei.
Activitatile DEMEX presupun desfasurarea unei aplicatii la nivel de brigada si reprezinta incheierea procesului de pregatire si operationalizare, parcurs de structurile fortelor terestre, proces al carui termen de finalizare este anul 2005", a afirmat locotenent-colonel Miron Brezoi, coordonator de relatii publice la proiectul
DEMEX 05, care isi desfasoara activitatea in cadrul Academiei Fortelor Terestre din Sibiu.
