Desi dosarul a fost inchis, iar Pop a fost gasit nevinovat, suspiciunile ca irakianul a fost protejat la nivel inalt sunt o certitudine in mediul judiciar. Plecat la Bucuresti, Nazar este un prosper om de afaceri, dupa ce a taiat si vandut pe bucati fabrica din Turda.
In acest timp, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare incearca cu disperare, dupa patru ani, sa scoata banii de la Nazar, care nici macar nu s-a obosit sa plateasca fabrica pe care a pus mana in mod dubios.
Afacerea "Uzinele Chimice Turda" (UCT), ingropata de Justitia clujeana in anul 2001, revine in actualitate, in contextul in care Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) are de recuperat sume considerabile de la arabul Ahmed Nazar, cumparatorul fabricii din Turda. Nazar a cumparat UCT, dupa care a vandut-o pe bucati.
Arabul a fost arestat si condamnat, dar eliberat din arest preventiv dupa emiterea sentintei, deoarece condamnarea echivala cu timpul petrecut dupa gratii. Un alt aspect al cazului, tinut la secret in ultimii patru ani, este un dosar de urmarire instrumentat de procurori, referitor la sprijinul pe care Nazar l-ar fi primit in cadrul licitatiei pentru cumpararea activelor UCT.
Este vorba de presupusa implicare a lui Ioan F. Pop, presedintele Tribunalului Cluj de la acea data, in afacere. Pop a fost cercetat pentru ca, la acea data, existau indicii cum ca ar fi primit patru instalatii de aer conditionat pentru vila sa de pe strada Lunetei.
Acesta a fost judecator sindic in dosarul de lichidare judiciara a UCT si cel care a supervizat licitatia prin care Nazar a cumparat fabrica.
Un dosar pierdut
Surse judiciare ne-au confirmat faptul ca, in timpul anchetei ce-l viza pe Nazar, s-a ajuns si la persoana judecatorului Pop. Ancheta a fost condusa de procurorii Daniel Morar si Mihut Mihut. Dosarul care il viza pe Pop a fost instrumentat o perioada de procurorul Dora Molnar, apoi de acelasi Mihut, care a si dispus rezolutia de neincepere a urmaririi penale.
Dupa cum au evoluat lucrurile in afacerea uzinelor chimice de la Turda, este posibil ca arabul Nazar sa fi avut un suport puternic in diferite medii influente: in Justitie, Politie si zona politica. Acesta nu a platit cele 9 miliarde, contravaloarea fabricii, conform licitatiei, a reusit prin diferite firme fantoma sa vanda activele uzinei si sa faca profit semnificativ in dauna Statului.
Pentru toate acestea, a fost condamnat pe o perioada relativ scurta. Acum, dupa patru ani, AVAS incearca sa recupereze banii de la Nazar, dar sansele de reusita sunt foarte mici. In tot acest timp, Nazar, plecat din Cluj, prospera ca om de afaceri la Bucuresti.
Reteta unui NUP perfect
In ceea ce priveste dosarul judecatorului Pop, cateva amanunte interesante atrag atentia. Procurorul Mihut Mihut a declarat pentru ZIUA de Cluj ca exista o factura care facea legatura dintre aparatele de aer conditionat, Pop si arabul Nazar. In prima faza a cercetarilor, judecatorul Pop a declarat politistilor ca actele de cumparare ale aparatelor de aer conditionat i-au fost furate din masina.
Intamplare fericita, deoarece politistii nu au putut afla de la cine a cumparat judecatorul aparatele. Acele acte nu aveau nici o valoare pentru a atrage interesul vreunui hot. Apoi, mai spune procurorul Mihut, la verificarile facute la vila judecatorului Pop s-a constatat, la fel de ciudat, ca seriile de fabricatie ale aparatelor au fost sterse in mod intentionat.
Astfel, Mihut a fost obligat sa inchida dosarul cu rezolutia NUP. Evident, cu putin efort, Pop putea fi obligat sa spuna de la cine a cumparat aparatele, iar procurorii puteau face o verificare in acel loc.
"Inscenare si razbunare"
Contactat de ZIUA de Cluj, fostul magistrat, in prezent avocat in baroul Cluj, ne-a spus ca fiul sau a cumparat aparatele de la Bucuresti. Pop crede ca dosarul de atunci a fost o inscenare si reprezinta o razbunare a cuiva care dorea ca el sa plece din functia de presedinte al Tribunalului.
Acesta a mai precizat ca nu putea influenta in nici un fel vanzarea uzinei de la Turda catre Nazar, deoarece din comisia de licitatie au facut parte opt persoane, printre care si liderul de sindicat.
Procurorii au fost indulgenti cu colegul de magistratura
Totusi, surse judiciare ne-au precizat ca, in dosarul lui Pop, un rol important l-au avut si procurorii, care l-ar fi scapat prea usor. Procurorul Dora Molnar, care a lucrat prima dosarul, ne-a declarat ca a trecut foarte mult timp de la solutionarea cazului si ca nu-si mai aduce aminte mai nimic.
Ahmed Nazar, "valutist" la Bucuresti
ZIUA de Cluj a verificat evolutia lui Ahmed Nazar dupa teapa data la UCT Turda. Acesta si-a mutat afacerile in Bucuresti. Pe numele sau sunt inregistrate societatile: Ambasador Exchange, Suisse Rom Exchange si Delta Exchange. Cele trei societati sunt case de schimb valutar. In anul 2000, printr-un ordin al guvernatorului BNR, este retrasa autorizatia de functionare a Delta Exchange.
Dupa cumpararea UCT in 1999, irakianul Ahmed Nazar si-a stabilit sediul central al afacerilor la Cluj-Napoca. In 2003, Nazar aparea ca asociat la alte patru societati din judetul Cluj: Akobis SNC, A&A Prodcomimpex SRL, Rinaldi SRL si Hero Group SA, toate radiate de la Registrul Comertului.
La Nuha Trading Comercial, firma prin care Ahmed Nazar a cumparat UCT, acesta este asociat cu Vasile Sabin Farcas (sotul avocatei clujene Daniela Farcas), iar director executiv al societatii este Mariana Rus, fosta inginera a uzinei.
Casa de credit araba
Dupa ce a fost arestat in 2000, pentru a scapa de acuzatii, Nazar a fost imprumutat cu bani de catre comunitatea araba, mai exact de catre Nidal Casas Mohamed, om de afaceri arab din Bucuresti. Pentru a fi judecat in libertate, Nazar a fost nevoit sa plateasca 1 miliard de lei. Acesta a garantat imprumuturile de la confrati cu cladirile UCT.
O parte din cladiri au fost vandute pentru plata datoriilor. Mihai Rotaru, unul din fostii parteneri de afaceri ai arabului, sustine ca vanzarea cladirilor s-a facut cu acordul expres al comunitatii arabe. Cert este ca Statul nu va mai recupera nimic din uzina de la Turda, ale carei active valoroase au fost deja vandute.
"Cazul Nazar" se adauga la lista lunga de privatizari dubioase facute in contul afaceristilor arabi, care, pana la urma, in mare majoritate, au scapat basma curata.
