Pentru a lamuri anumite aspecte legate de consecintele mult discutatei scindari a Universitatii Babes-Bolyai, dar sI alte probleme ce tin de situatia reala a invatamantului romanesc sI politica educationala promovata de Executivul in exercitiu, profesorul Toader Nicoara a acceptat, cu amabilitate, sa ne acorde un interviu.
Toader Nicora este decanul Facultatii de Istorie sI Filosofie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj.
Reporter: Care sunt cele mai noi sectii ale Facultatii de Istorie si Filosofie din cadrul Universitatii Babes-Bolyai?
Toader Nicoara: Facultatea de Istorie a fost una dintre facultatile fondatoare ale Universitatii din Cluj sI ramane una dintre facultatile importante prin oferta de studii pe care o lanseaya in fiecare an, prin calitatea corpului profesoral si prin prestatia academica recunoscute national sI international.
In momentul de fata, facultatea ofera un pachet complet de studii – licenta, masterat sI doctorat – asa cum reiese din Procesul de la Bolognia.
In prezent, oferim licenta in& Istorie - cu specializarea Istorie, Arheologie, Arhivistica, Istoria arteis Stiintele comunicarii – Bilblioteconomie SI stiinta informarii, Studii culturale – Studii iudaices Relatii internationale sI studii europenes Filosofie.
Oferim studii de masterat in domeniul Istorie sI in domeniul Filoyofie, cursuri de specialiyare sI scoli doctorale in Istorie- Civilizatie- Culturas Comunicare sI cultureas Filoyofie politica.
In momentul de fata, pentru oferta anului academic urmator (ianuarie-februarie) cautam impreuna cu conducerea Universitatii o solutie pentru a oferi alaturi de spevialiyarea majora sI o specialitate minora, dupa modelul European. Este o solutie pentru cei care nu doresc sa urmeze masteratul sau doctoratul, pentru o mai buna insertie in piata muncii.
Rep. Care este pozitia Facultatii pe care o conducetI vizavi de discutiile privind scindarea UBB? Care ar fi impactul desprinderii liniei maghiare din cadrul UBB, am putea vorbi despre o pierdere a identitatii acestei Universitati, recunoscuta ca fiind una multiculturala?
T.N.: Universitatea a adoptat dupa caderea comunismului forma unei universityatI multiculturale, cu sanse egale pentru totI – posibilitatea de a accede la un invatamant superior de calitate.
Din acest punct de vedere, UBB este un exemplu avansat la nivel European de sanse sI oportunitatI egale oferite romanilor, maghiarilor, germanilor, evreilor sau ucrainienilor pentru a obtine o calificare superioara.
In ultima vreme se constata un adevarat asalt mediatic impotriva caracterului multicultural. Cei care critica formula, fie ca sunt din interior sau din exterior, au o vaga repreyentare despre ce inseamna o universitate moderna. Universitate moderna inseamna competitie deschisa pentru totI cei care doresc sI sunt in stare sa raspunda provocarilor stiintifice.
Organizarea unor sectii sau facultatI se face peste tot in lume pe baza unor criterii sI fundamentari stiintifice sI nu prin votul unei partI a publicului larg.
Rep. ConsideratI ca exista o miza politica majora pentru infiintarea unei UniversitatI maghiare?
T.N.> Cu siguranta ca in spatele unora dintre poyitiile exprimate de mai tinerii membri ai Corpului academic de la linia maghiara a UBB se afla sI o miya politica , dar a carui rezolvare nu tine de Universitate ci de alte institutii ale statului. Exita de asemenea, sI multe frustrari sI neimpliniri sau ambitii personale.
Eventuala separatie a liniei maghiare este in primul rand in deyavantajul tinerilor maghiari care nu vor gasi separate un climat de competitie sI de performanta.
De fapt, experientele din ultimii ani a celor doua facultatI, Sapientia sI Partium, care nu stralucesc prin mari performante, in ciuda mijloacelor investite, dovedesc ca separatia nu adduce avantaje pe termen mediu sI lung.
Ca o concluzie, solutia pentru majoritari sI minoritari este ramanerea impreuna sI dezvoltarea acestui multiculturalism competitive sI creator.
Rep. Cum apreciatI politica educationala, la nivel preuniversitar sI universitar, promovata de actualul Guvern?
T.N.> Invatamantul de toate gradele ascunde grave probleme de ordin financiar sI logistic. Subfinantarea cronica ani la rand a condos la o adevarata hemoragie de cadre didactice bine pregatite pe care le-a atras economia reala unde posturile sunt bine platite sI la scaderea calitatii intregului process educativ.
Exista, mai apoi, o rezistenta la restructurare sI la inovatie pe fundalul degradearii statutului personalului didactic.
Rep. Cum credetI ca se va scrie istoria anilor 2000?
T.N.> In momentul de fata putem spune ca istoriografia a suferit o deyvoltare fara precedent in sensul ca exista o multitudine de genuri istorice sI de maniere de a scrie istoria. Cred ca sunt in prezent in Romania mai multe paliere in care se scrie istoria.
Se scrie in continuare in modul traditional, oarecum poyitovist, cu mai mult sau mai putin talent, insa sunt tot mai preyente modalita"ile sophisticate de restituire a trecutului, in sensul ca sunt metode foarte morne, surse noi, care altadata nu au starnit interesul istoricilor.
Rep. SuntetI unul dintre istoricii care au cercetat mentalitatea colectiva la romani. Care sunt concluziile studiilor dumneavoastra?
T.N.> Toata lumea invoca mentalitatea sau nevoia schimbarii mentalitatii pentru ca lucrurile sa avanseze. Este usor de spus ca se schimba mentalitatea sI se schimba lucrurile. Din nefericire, perspectivele istorice ne lasa sa constatam ca mentalitatile se schimba greu, ca in ciuda revolutiilor, exista rezistenta uneori tacita la schimbare.
Indivizii cauta mereu elemente securizante sI asiguratorii pentru proria lor existenta. Ca atare, adevaratele schimbari vin odata cu schimbarea generatiilor.
