In Piata Libertatii, pe 21 decembrie 1989, militarii au tras fara nici o somatie. Carp Dando, pe atunci capitan, azi colonel, comanda dispozitivul care a reusit performanta de a ucide 13 civili neinnarmati si, una peste alta, nevinovati, majoritatea fiind pur si simplu trecatori prin perimetrul in care Armata si-a desfasurat trupele, ranind, in cele din urma si alte 28 de persoane.

Nu mai putin de 6 dintre cei cazuti in P-ta Libertatii au fost impuscati in spate!

Este o simpla contestare, ce arata, insa, cat de necesar era sa se execute foc in conditiile date.

Astfel, Szabo Atilla, de 22 de ani, este impuscat in spate in timp ce cauta sa se indeapateze de cordonul de militari, Matis Lucian, de 28 de ani, cazut pe burta, cu picioarele spre militari, este impuscat in spate de la mica distanta, Tamas Burgya Iosif, de 20 de ani, la fel, fara a avea prea mari sanse de supravietuire, Borbely Istvan, de 31 de ani, impuscat tot in spate, in timp ce cauta sa fuga din fata celor care deschisesera focul.

In cazul lui Borbely exista si posibilitatea sa fi fost atins de un glont ricosat. Pe urma, Cioara Viorel, de 50 de ani, este impuscat si el in spate, avand mari sanse de supravietuire.

Facem acaesta remarca in virtutea constatarilor Institutului de Medicina Legala, redate si in volumul "Impuscati-i, ca nu-s oameni", publicat de fostul sef al Procuraturii Militare Cluj, Domsa Tit Liviu si de Victor Lungu, presedintele Centrului de recuperare a adevarului istoric privind evenimentele din 21 decembrie 1989.

Potrivit relatarilor, militarii din dispozitivul realizat in P-ta Libertatii au indepartat ambulntele sosite la fata locului tragand focuri de arma.

Sabau Ioan, de 31 de ani, a fost impuscat in cap, tot din spate, in zona anticriatului, in timp ce se indeparta de militari, incercand sa se adaposteasca si el din calea gloantelor.

Alti 5 oameni au fost impuscati tot in cap: Jurja Sorinel Dorinel, de 22 de ani, Pedestru Horia, de 41 de ani, acesta adapostit fiind, ghemuit, indaratul bornei geodezice din metal ce se afla in fata librariei Universitatii, Cristurean Rodica, de 26 de ani, impuscata de aproape, cu pistolul mitraliera, imprastiindu-i-se creerii in jur, apoi Egyed Imre, de 57 de ani, din ricoseu, Ticlete Mihai Calin, de 29 de ani, dupa ce a fost lovit in prealabil cu patul armei in figura.

In fine, Merca Aurel, de 33 de ani, moare din cauza unui glont ricosat, iar Marin Vergica, de 70 de ani, moare in urma impuscarii directe.

Astoria

La hotel Astoria, cpt. Dicu Ilie era decis sa nu lase loc de trecere "elementelor declasate" ce se apropiau de P-ta Mihai Viteazul, sosind dinspre platforma industriala. Ce-i drept, Dicu ii someaza pe trecatori "sa circule", motivand ca are ordin de a deschide focul, pe urma chiar tragand foc de avertisment.

Pentru Cluj, acet caz este unic tocmai prin faptul ca s-au efectuat somatiile de rigoare!

Amenintati de cpt. Dicu cu pistolul, militarii nu prea au de ales si deschid si ei focul, cautand sa traga in aer, ori in asflat, in fata coloanei de demonstranti. In urma excesului de zel al lui Dicu Ilie, isi pierd viata trei persoane, o a patra murind in urma unei leziuni grave, la scut timp. Alte zece persoane sunt ranite.

In ceea ce-i priveste pe impuscatii lui Dicu, trebuie spus ca Pop Teodor, de 19 ani, Inclezean Ioan, de 20 de ani, Ciortea Emil, de 43 de ani, au fost toti impuscati in spate.

Fabrica de bere

La Fabrica de bere, seara, s-a tras tot fara nici o somatie. Autorii: maior Cocan Ioan Laurentiu si maior Burtea Valeriu. In acest timp, lt.maj.(r) Hetea Ioan s-a retras cu grupa de soldati pe care o comanda undeva pe strada Marginase, refuzand sa participe la asasinarea demonstrantiilor ce soseau dinspre cartierul Manastur.

Iata ca au existat si astfel de cazuri, despre care, insa nu s-a vorbit prea mult.

La Fabrica de bere au murit 9 persoane, 13 fiind ranite. Si aici, unii au fost impuscati in spate: Pop Aleandru, de 42 de ani, Misan Luminita Corina, de 21 de ani, ambii in timp ce incercau sa se indeparteze din fata cordonului de militari ce executau foc.

Au fost impuscati in cap: Bors Grigore, de 28 de ani, probabil prin ricoseu, Smical Dinu Adiran, de 28 de ani, probabil cu pistolul, in ochiul drept, Valean Ioan, de 37 de ani.

Tot la Fabrica de bere isi mai pierd viata si Ballay Zoltan Csaba, de 18 ani, care a murit cu zile, tocmai din lipsa ingrijirilor medicale, la fel ca Szabo Stefan, de 40 de ani, care moare in urma unei severe hemoragii interne dupa cateva ore, Chira Ioan, de 36 de ani, nimerit de un glont ricosat in plin abdomen, Nasc Gheorghe Adrian, de 32 de ani, impuscat direct, cu un pistol ofiteresc marca "TT".

Marasti

In cartierul Marasti a existat o singura victima , Rusu Ioan, impuscat in cap de un militar in termen, anume de catre fruntasul Bolbos Marin din Cluj, pentru "vina" de a fi cerut un foc la tigara de la militarii aflati in dispozitiv.

La Cluj, la 22 decembrie 1989, s-a declarat starea de necessitate pentru a se putea justifica masacrul din ziua precedenta. O parte din cei vinovati au fost arestati in 1990, dupa ce Domsa Tit Liviu instrumentase "Dosarul Cluj".

Doar ca, la scurt timp, un anume Manea, ofiter de intendenta, avea sa telefoneze la Parchetul Militar, sustinind categoric eliberarea ofiterilor, in caz contrar amenintand cu ocuparea Clujului de catre Armata.

In mod firesc, incidentul a fost anuntat pe cale ierarhica, in cele din urma, intrucat se apropiau alegerile si nimeni nu-si doarea noi "probleme", asasinii in uniforma au fost pusi in libertate. "Dosarul Cluj" a zacut apoi in uitare.

Intre timp, cei care au tras, au fost avansati in grade si functii, si uitindu-si crimele, au inceput sa intenteze procese celor care mai indraznesc sa scrie despre ei.

Mai mult, Ioan Cocan a scris doua carti despre evenimentele de la Fabrica de bere, descriind aici cat de minunat ricosau gloantele trase de el si soldatii pe care-i avea in subordine si asemuindu-le cu "focuri de artificii".

Ceea ce merita subliniat aici, este ca, la Cluj, cei care au stat fata in fata cu militarii care au semanat moarte, probabil din exces de zel, stiau ce va urma! Ei sunt eroi tocmai din acest motiv, caci la vremea respectiva, dictatorul Ceausescu nu cazuse inca, represiunea de la Timisoara era in toi. Clujul a urmat doar, cu curaj, exemplul Timisoarei, implinind un destin.

Facand o sumara statistica, vom constata ca la Cluj, jumatate din eroii martiri ai urbei, au fost impuscati in spate:13 din 26.

Restul au fost impuscati preponderant in cap, ceea ce denota faptul ca nu a existat o prea mare preocupare pentru a se trage la picioare, mai pe sleau, ca cei care au tras, au cautat sa ucida in primul rand.

Felul in care s-a tras, indica apoi, nu doar o imensa iresponsabilitate din partea ofiterilor pe care, de acum, ii putem justificat numi calai, dar si o imensa lasitate. Lasitate, pentru ca incearca sa se sustraga judecatii ascunzandu-se indaratul uniformelor militare.

Lasitate, pentru ca au impuscat oameni din spate. La urma, insa, ce mai conteaza daca impusti un om neinarmat din fata sau din spate?