A stiut sa imbine armonios tot ce i-a dat viata, cu bune si rele. A privit intotdeauna lucrurile cu un optimist debordant, avand in fata mereu exemplul parintilor sai, dascali de tara, carturari si folcloristi de mare notorietate, pe care i-a venerat toata viata.

Isi caracterizeaza viata in metafore: "M-am nascut la tara, intr-o biblioteca. Am venit la oras ca sa invat, intr-o alta biblioteca. Acum traiesc intr-o biblioteca la care i-am adaugat si eu cateva carti cu numele meu pe coperta.

Din timp in timp, s-au nascut copiii mei minunati, care sper sa adauge si ei cateva titluri la bibliotecile lor"…

Cuvinte care ii tradeaza imediat scopul existentei: inainte de a fi om politic sau om de afaceri, Mircea Bradu este un om dedicat culturii, careia i-a dat totul. Fara nici un regret, pentru ca nici cultura nu i-a ramas datoare.

Mircea Bardu a expandat in presa, insa nici asta nu l-a multumit. A simtit ca are ceva mai mult de spus. Asa a intrat si in politica si a ramas credincios unui singur partid al carui membru fondator este - Partidul Democrat.

Proprietar al postului "Radio Transilvania" este genul de persoana capabila sa piarda o intalnire de afaceri sau una politica pentru un joc de cuvinte sau o figura de stil in plus. Pentru el, pana si ziua si anul nasterii reprezinta o metafora.

„Din admiratie pentru Eminescu, mama m-a nascut la jumatatea lui ianuarie (14), in anul (1937) in care in Romania, leul era mai puternic decat dolarul si cand la Dunare se facea pretul granelor pentru intreaga lume," spune cu mandrie Bradu. Interviul de mai jos, l-a prins pe nepregatite. Intre doua intalniri, pe care le-a pierdut. Pentru cititorii GAZETEI.

GAZETA: Daca ati fi exilat pe o insula pustie, pe cine si ce ati lua cu d-voastra?

Mircea Bradu: Mi-as lua familia si doua carti: Una a lui Eminescu - cu prefata lui Tudor Vianu si una a lui Shakespeare - integrala aparuta acum 20 de ani.

GAZETA: Care este cea mai mare prostie pe care ati facut-o vreodata?

Mircea Bradu: In clasa a X-a, la o teza, mi-am „consultat" nepermis maculatorul la limba rusa, pentru o tema pe care o stiam de nota 10. Cum nu eram un as in fraude, am fost prins si am luat nota 2.

Colegii de clasa si din liceu au ras doua saptamani si jumatate cu gurile pana la urechi, pentru ca la acea data publicasem deja in presa vremii traduceri din poezia rusa, din autori precum Esenin, Puskin, Lermontov…Numai dirigintele nostru, fie-i tarana usoara, care ne preda si rusa in acelasi timp,a

inteles drama mea si nu mi-a schimbat media semestriala, punandu-ma sa mai dau inca o data teza, in ora urmatoare…

GAZETA: Care este, pentru dumneavoastra, cea mai frumoasa femeie care a existat vreodata?

Mircea Bradu: Maica Domnului.

GAZETA: Care este mancarea preferata?

Mircea Bradu: Nu sunt un gurmand, n-aveam cui sa seaman, pentru ca ai mei erau foarte ponderati in tot ce faceau. Dar pentru ca m-ai intrebat, iti raspund. Depinde de sezon: primavara prefer supa de salata verde.

Vara imi place slanina subtire, afumata, fripta la iarba verde cu ceapa tanara. Toamna, o pastrama de casa, langa care trebuie sa stea ne aparat si un must de trei zile. Iarna, bineinteles, nu trebuie sa lipseasca de la casa omului platoul cu caltabos, sunca si carnat.

La sarbatori insa, mai intai de toate, un paharut de palinca din Lazareni si la sfarsit, ca o imbratisare a bunatatilor de pe pamant, un pahar de vin de prin podisul Ardealului sau centrul Moldovei. Dupa cum ai vazut, toate cele amintite de mine, au ceva aer de trufanda.

Bucuria de a gusta ceva pentru prima data intr-un an cel putin pentru generatia tanara nu mai exista. Vor rosii de Craciun? Le iau din galantare la orice ora din zi sau din noapte. Portocale vor? Mama le cumpara imediat si daca afara e gerul Bobotezei. Mere? Aleg in sapte sorturi!

Asta pentru ca tinerii nu cunosc in primul rand bucuria de a creste si culege fructele, darurile pamantului. Eu, pe ai mei ii duc saptamanal la Lazareni unde avem o livada cu aproape 400 de pomi si urmarim de cand da mugurul pana cand cade fructul, totul.

Asa facem si cu rosia si cu pastarnacul si cu castravetele…

GAZETA: Daca tot veni vorba, ce preferati: bere, vin sau palinca?

Mircea Bradu: Din nici una prea mult. Dar pentru vin am o emotie in plus. Este singurul aliment care este viu si lucreaza tot timpul. Primavara ajunge sa faca ceva mirific: infloreste. Numai cei mai adevarati viticultori stiu sa foloseasca la maximum aceasta minune.

GAZETA: Este generatia tanara una superficiala?

Mircea Bradu: Generatia tanara nu este superficiala. Este doar altfel orientata. In loc sa citeasca, prefera agrementul. In loc sa se straduiasca, prefera norocul. Sistemul de invatamant din zilele noastre este in schimb superficial.

Nu pregateste nici pentru carte, nici pentru sapa, cum spunea profesorul nostru de istorie. Toleranta? Cat incape!? Dai corigentele si dupa ce ai luat doctoratul! Pe vremea generatiei mele era altfel - un singur examen, o corigenta neluata la vreme, te arunca inapoi cu un an de studii.

GAZETA: Ce detestati cel mai mult la un om?

Mircea Bradu: Lipsa de sinceritate. Urasc minciuna cotidiana pentru ca este impotriva omului, care trebuie sa fie sincer prin nastere.

Parerea mea este ca, o minciuna spusa odata, „pusca" peste ani in alta parte si dintr-o editare a unei impiedicari simple se ajunge la un accident grav.

Imi place in schimb minciuna artistica. Actorii si scriitorii sunt cei mai minunati mincinosi. Ei merg pana acolo incat cred si ei ce scriu si ce interpreteaza. Cunosc actori care intr-un spectacol de doua ore slabeau patru kilograme in consumul lor artistic fabulos.

Sau scriitori care cand murea un personaj in cartile lor, plangeau si nu erau buni de nimic trei zile!

GAZETA: Cum va arata Romania peste 10 ani?

Mircea Bradu: Va fi destul de diferita fata de ceea ce a fost pana acum. Financiar, va fi mult mai bine. Vor veni 29 de miliarde de la Uniunea Europeana. Si pana acum au fost bani, dar ei au fost orientati pe verticala si nu pe orizontala. In sensul ca au fost orientati spre cei care aveau deja bani. In viitor nu va mai fi la fel.

Vor fi mai multi si mai seriosi paznici la miere. Totodata, se va lucra mult la infrastructura. Si atentie, la infrastructura personala. Vom invata sa facem proiecte si vom invata sa le si traducem in fapt.

Cu alte cuvinte, daca la prima parte stim ca romanul este poet, la cea de-a doua, a traducerii in fapt, abia acum invatam sa o facem.

GAZETA: Ce calitati trebuie sa aiba un om politic de succes?

Mircea Bradu: Trebuie sa aiba intuitia aspiratiilor celor carora li se adreseaza.

GAZETA: Care este cel mai bun politician bihorean?

Mircea Bradu: Fara doar si poate, Petru Filip.

Gazeta: Caracterizati cu primul cuvant care va vine in minte urmatorii politicieni locali:

Mircea Bradu:

Petru Filip – tenacitate (un scop propus, un scop atins)

Alexandru Kiss – putere (cladeste o alianta cu aceiasi nonsalanta cu care darama un cartier. Si invers.)

Stefan Seremi – diplomatie (numai impins din spate accepta locul 1)

Ioan Mang – masochism (e capabil sa traiasca mereu cu cei care nu l-au iubit niciodata)

Teodor Maghiar – inventivitate (a inventat o Universitate)

Mihai Bar – inconfort (stie sa-si faca dusmani ca nimeni altul)

Gavrila Ghilea – constructor (s-a gandit sa faca o echipa de pitici si spera sa vanda o echipa mare)

Mircea Matei – bomba (cu ceas) (explodeaza cand trebuie)

Octavian Bot – liberal (incurabil si pasager)

Mihail Sturza – tragism (ca orice nume cu rezonanta princiara, are parte de finaluri tragice)

Claudiu Pop – zambitor (va trece prin toate portile cu E-Class-ul paternal)

Eduard Hellvig – filtru (exista o granita de sticla intre el si lume)

GAZETA: Caror bihoreni ati da premii de excelenta pentru merite speciale in urmatoarele domenii:

Mircea Bradu:

Istorie – Liviu Borcea

Critica de arta – Aurel Chiriac

Politica – Petru Filip

Sport – fratii Ursente, la sah

Mass media – Dumitru Chirila

Curaj – tuturor celor care au salvat de la moarte oameni, bolnavi, in situatii de inec sau de incendiu.

Om de afaceri – Ioan Iuhasz, un olar care a continuat sa-si practice meseria in Romania, vanzand pe Euro, oale si ulcele in Viena si Paris.

GAZETA: Ce asteptati de la anul 2006?

Mircea Bradu – Astept sa-l continue mai bine pe 2005 si sa-l intampine si mai bine pe 2007.

GAZETA: Care este cel mai frumos cadou pe care l-ati primit vreodata?

Mircea Bradu: Copiii mei.

S-a nascut in satul Lazareni. A absolvit Liceul „Emanuil Gojdu" in generatia de aur 1954. A absolvit Facultatea de filologie a Universitatii din Bucuresti – sectia de literatura si critica literara.

Este redactor fondator al revistei „Familia" seria a V-a – 1965, unde lucreaza pana in 1977, cand devine director al Teatrului de stat din Oradea. Este membru al Uniunii scriitorilor si al Uniunii Ziaristilor din Romania.

I s-au jucat 12 piese de teatru pe diferite scene ale tarii si este autor al mai multor filme de TV, distinse cu premii nationale si internationale. A publicat mai multe carti de poezii si proza. In 2002, infiinteaza reteaua de radio „Transilvania" pe care o conduce si astazi.

A fost primul primar al Oradiei, ales liber dupa revolutie. Este membru fondator al PD si consilier municipal.