Mitrea, imbogatit in Cetatea SIghisoarei

de Relu Tatar     Buna ziua, Ardeal
Marţi, 31 ianuarie 2006, 0:00


Acestea sunt, potrivit declaratiei de avere, bunurile detinute de Miron Mitrea



* 138,52 mp teren intravilan, Bucuresti

* o casa 317 mp, Bucuresti

* autoturism Toyota RAV 4

* metale pretioase - 21.050 RON

* bijuterii - 48.630 RON

* obiecte de arta - 20.700 RON

* obiecte de cult - 3.530 RON

* tablouri - 55.114 RON



Conturi



RON: 34.579,82

USD: 11.000

EUR: 20.201,87



Fost lider sindical si ministru al Transporturilor si Constructiilor in guvernarea PSD, Miron Mitrea a devenit, prin mazilirea lui Adrian Nastase, al doilea om in partid. Timp de patru ani, a avut la mana unul dintre cele mai importante bugete ministeriale, din care a turnat cateva galeti de bani si la radacinile sale sighisorene.



Patru sali de sport, dintre care una polivalenta, strazi asfaltate din banii ministerului, prin artificii patrimoniale, parcari pavate cu bani care nu au urmat circuitele firesti... In semn de recunostinta, familia lui Mitrea a primit cadou prin intermediul justitiei jumatate dintr-o casa situata in buricul targului.



Potrivit declaratiilor de avere, fostul sofer a agonisit o avere impresionanta, pe care o justifica prin cerbicia cu care a pus deoparte ban peste ban, de-a lungul timpului. Darul facut Sighisoarei poate fi, insa, punctul de plecare pentru o investigatie a celor in drept sa o faca, privitoare la averea lui Mitrea.



Sighisoara a beneficiat, in timpul mandatului ministerial al lui Miron Mitrea, de investitii impresionante in infrastructura.



Potrivit unor estimari, in jur de 40 la suta din fondurile alocate in perioada respectiva de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului judetului Mures pentru lucrari de infrastructura - insemnand locuinte ANL, sali de sport si drumuri - au fost canalizate spre Sighisoara.



Numai prin programul national de constructie a salilor de sport, instrument electoral promovat de Guvernul Nastase, municipiul de pe Tarnava a beneficiat de patru sali de sport, in timp ce, spre exemplu, in Targu Mures a fost ridicata doar una, iar in judet alte opt.



In paranteza fie spus, la toate cele patru sali inaugurate in 2004 (Liceul Teoretic "Mircea Eliade", Gimnaziul "Victor Jinga", Gimnaziul "Miron Neagu" si Sala Polivalenta "Radu Voina") s-au inregistrat, inca de atunci, probleme care au relevat greseli de proiectare sau de executie, lucruri prezentate de-a lungul timpului, pe larg, in publicatiile Trustului GAZETA.



Curios este faptul ca toate cele patru sali au fost ridicate de societatea sighisoreana SC CONSIG SA.



In 2003, firma germana GEIGER a castigat licitatia pentru reabilitarea DN 13 - E 60, pe portiunea care traverseaza municipiul Sighisoara, dupa ce, in 2001, finalizase lucrarile la tronsonul de 50 km, intre Sighisoara si Targu Mures.



Dupa demararea lucrarilor, GEIGER a primit oferta de a participa la o licitatie pentru reablilitarea strazilor 1 Decembie 1918 si Hermann Oberth, practic centrul vechi al Sighisoarei. Contractul a fost parafat cu primaria, iar in primavara lui 2004 au inceput lucrarile si la acest tronson, avand ca termen de predare data de 1 iulie 2004.



La semnarea documentului, una din conditiile puse de firma germana a fost achitarea unui avans de 2,8 miliarde lei, din totalul de 21, reprezentand costul lucrarii.



Numai ca, spre marea surpriza a nemtilor, desi lucrarile au fost demarate la termen, cand s-au adresat municipalitatii pentru a li se achita avansul au aflat ca lucrarea nu este realizata pentru Primaria Sighisoara, cu care semnasera, ci pentru Administratia Nationala a Drumurilor, in patrimoniul careia fusesera trecute cele doua strazi.



Cum? Printr-un artificiu pus la cale de ministerul patronat de Mitrea, care a acordat celor doua strazi statutul de drum national, intrand astfel in proprietatea AND.



Explicatia oferita de primarul Dorin Danesan pentru acest artificiu a fost ca, pe vremuri, E 60 trecea prin centrul Sighisoarei, in timp ce viceprimarul Sorin Savu spune ca, d" fapt, este drumul care face legatura dintre E 60 si DJ 50, catre Agnita.



In aceste conditii au urmat o serie de discutii aprinse intre reprezentantii GEIGER si municipalitatea sighisoreana, pentru ca cei din urma au intarziat plata avansului de 2,8 miliarde, motivand ba ca banii trebuie sa vina de la Ministerul Transporturilor, ba ca responsabil de plata lor este AND, in patrimoniul careia se aflau cele doua strazi.



Pana la urma, dupa ce GEIGER a intrerupt o perioada lucrarile, reabilitarea celor doua strazi a fost finalizata, dar cu intarziere. Interesant este faptul ca Sorin Savu nu stia daca Strada 1 Decembrie 1918 este in prezent a municipalitatii sau a Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi (succesoarea AND).



Totusi, se pare ca imediat dupa ce au fost finalizate, cele doua strazi si-au pierdut calitatea de drum national, retenind in proprietatea Primariei Sighisoara.



Un alt aspect interesant legat de aceasta lucrare tine de faptul ca, desi era vorba de reabilitarea unui tronson de drum national, in cotractul cu GEIGER a intrat si pavarea parcarii din zona pietei Octavian Goga.



Surse din municipiu sustin, insa, ca pentru pavarea parcarii ar fi fost folosite 2 miliarde, ramase in conturile municipalitatii din banii virati de AND pentru plata lucrarilor de reabilitare a centrului, bani care, potrivit legii, ar fi trebuit sa se intoarca la AND.



Imobilul de pe Strada 1 Decembrie 1918, nr. 25 a apartinut familiei carturarului Miron Neagu, bunicul fostului ministru al Transporturilor. Confiscata de comunisti, casa a fost folosita o vreme de catre partid, iar apoi a servit ca sediu al Militiei.



In anii `70, imobilul a fost preluat de IGL, iar cele trei niveluri au fost compartimentate in asa fel incat au rezultat sapte apartamente, dintre care unul cu o singura camera, iar restul cu cate doua camere si o bucatarie. Potrivit Legii 112/1995, imobilul a fost revendicat de catre Viorica Mitrea, mama lui Miron Mitrea (stabilita, de altfel, in Germania).



In 1998, Comisia judeteana pentru aplicarea Legii 122 a respins cererea de restituire in natura, iar petentei i-a fost oferita o despagubire in valoare de 14.500 de dolari, pe care a acceptat-o fara a mai ataca decizia Comisiei.



In aceste conditii, considerandu-se ca situatia a fost clarificata, trei dintre cele sapte apartamente au fost vandute, in anul 1999, de catre administratorul imobilului, societatea Apa Termic Transport Sighisoara, iar celorlalti locatari le-au fost prelungite contractele de inchiriere.



Cu toate acestea, Viorica Mitrea solicita, in primavara lui 2001, pe baza Legii 10, restituirea imobilului in natura, speta ajungand pe rolul Judecatoriei Sighisoara, condusa la acea data de Marela Bulzan.



Cu toate ca nu avea competenta in asemenea cauze, Bulzan a admis cererea de restituire inaintata de Viorica Mitrea si, dupa ce ignora fara nici un fel de motivatie probele depuse de parati, dispune restituirea in natura a cladirii, declarand nule cele trei contracte de vanzare cumparare.



Si asta in ciuda faptului ca, la data vanzarii, situatia imobilului era reglementata, iar Viorica Mitrea acceptase si incasase despagubirea oferita de statul roman.



In urma recursurilor declarate de cele trei batrane care cumparasera apartamentele, cauza este rejudecata in anul 2003, la Tribunalul Mures, care da castig de cauza cumparatoarelor, aratand ca sentintele pronuntate de Marcela Bulzan erau nu doar lapidare si lacunare, dar si nelegale si netemeinice.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















192 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by