Situatia creata in Capitala de numarul mare de caini vagabonzi si de faptul ca unul dintre acestia a muscat mortal un om de afaceri japonez, trebuie sa fie un semnal de alarma pentru autoritatile clujne.

Si in Cluj numarul cainilor vagabonzi, constituiti in adevarate haite, mai ales in cartierele marginase ale municipiului, devine o problema stringenta.

Situatia este confirmata de catre declaratiilor angajatilor din centrul de ecarisaj: numarul cainilor din oras este in continua crestere iar masurile din prezent nu mai fac fata situatiei. Cu toate acestea presedintele RADP, Marius Cataniciu sustine ca nu vor fi luate masuri de exceptie.

Marius Cataniciu, directorul Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) din Cluj, nu considera ca situatia grava in care a ajuns Bucurestiul datorita numarului mare de caini vagabonzi se poate reflecta si in Municipiul Cluj.

Acesta considera ca ultimele evenimente au generat o ‘‘isterie’‘ generala in tara, si este de parere ca problema cainilor vagabonzi in orasul Cluj nu este atat de grava.

Cataniciu a declarat ca lucreaza in continuare cu administratia publica locala si exista fonduri alocate pentru modernizarea chiar dublarea suprafetei pe care se desfasoara activitatile de ecarisaj.

Totusi, in pofida afirmatiilor sale optimiste, se pare insa ca problema cainilor vagabonzi nu este deloc atat de roza precum considera directorul RADP. Angajatii Centrului de ecarisaj sustin ca numarul cainilor este in continua crestere.

Vlad Curseu, inginer la acest centru ne-a declarat ca ‘‘zilnic prindem intre cinci si sapte caini dar numarul celor ramasi in libertate este in crestere’‘. Acesta sustine ca nu a fost elaborat un program special pentru compensarea acestei situatii.

In prezent, din numarul cainilor adusi la Centrul de ecarisaj o parte sunt eutanasiati sau sterilizati, actiuni adoptate in cazul in care nu exista persoane care sa-i adopte. Aceste masuri sunt luate dupa 14 zile din momentul introducerii cainilor in cadrul centrului.

Marius Cataniciu a declarat ca in Cluj exista o paritate intre numarul de locuitori de aproximativ unu la sapte. Acest lucru inseamna ca in oras traiesc in libertate peste 4000 de caini vagabonzi, o cifra care, in conditiile in care este in continua crestere, nu reprezinta un semn de ‘‘normalitate’‘.

‘‘Se pare ca sunt caini adusi si din alte localitati’‘ este explicatia lui Vlad Curseu in legatura cu cresterea numarului ce caini din oras.

Daca intr-adevar aceasta ar fi cauza principala inseamna ca zilnic ar trebui ‘‘importati’‘ din alte localitati un numar de caini mai mare decat cei prinsi.

Chiar si in cazul in care ar avea un grad de realitate o asemenea situatie, fenomenul de crestere al numarului de caini ar trebui sa dea de gandit autoritatilor locale.

Scandalul provocat in Bucuresti datorita decesului unui cetatean strain muscat de un caine vagabond reprezinta dovada clara a unui fenomen pierdut de sub control.

Numai ca, dupa cum sustine Marius Cataniciu, ‘‘in Cluj nu este aceeasi situatie cu cea din Bucuresti’‘. De fapt, nu exista, in prezent, nici macar un plan de combatere a numarului crescut de caini vagabonzi din oras.

Prin urmare, conducerea RADP Cluj ramane in continuare sa faca ce stie mai bine, se pare: sa taie frunza la caini.

Asta, in timp ce la Bucuresti, primarul Adriean Videanu, a decis sa ia masuri extreme, e drept ca numai dupa incidentul grav de acum doua zile. Acesta a anuntat ca toti maidanezii vor fi steriliazati, iar perioada de gratie acordata cainilor in centrele de ecarisaj se a reduce de la 14 zile la doar trei.

De asemenea, exista o propunere prin care propietarii fiecarui caine sa fie obligati sa aplice acestora un tatuaj cu numar de ordine pentru a exista o evidenta mai clara a numprului si persoanelor care detin caini. Masura este practica impotriva persoanelor care renunta la caini si ii lasa in libertate.

Conform acestui proiect, aceste persoane ar putea fi identificate datorita tatuajului aplicat pe caini si prin urmare amendate cu o suma importanta pentru lipsa de responsabilitate.