De aproape trei ani, sibienii care locuiesc la bloc au platit zeci de miliarde de lei pentru apa pierduta pe retea, pe baza unei hotarari ilegle a Consiliului Local. Vina apartine consilierilor din mandatul trecut, care, alaturi de juristii Primariei Sibiu, nu au observat ca au votat o hotarare ce contravine legilor in vigoare.
O "soparla" legislativa, ce a trecut prea usor de juristii din cadrul Primariei Sibiu si a fost inghitita prin vot de catre consilierii locali, risca sa dea peste cap intregul Sibiu, datorita faptului ca locatarii blocurilor din oras au fost pusi sa plateasca pierderile de apa in temeiul unor dispozitii ce contravin reglementarilor date de Guvern.
"Soparla" legislativa tine de un aviz care trebuia obtinut de la Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodarire Comunala (ANRSC).
Si nu ar avea mare importanta acest lucru, daca, la Tribunalul Sibiu nu s-ar judeca, tocmai in aceste zile, un proces care are sanse sa anuleze acea prevedere votata de consilierii locali, in baza careia sibienii au platit miliarde de lei, pentru pierderile de apa de pe retea.
Chestiunile juridice
O data la doua-trei luni, fiecare sibian ce locuieste la bloc este pus, de catre asociatia de locatari din care face, parte sa plateasca "diferenta de apa rece" - adica pierderile de apa rezultate pe reteaua ce porneste de la contorul principal al societatii de distributie a apei, catre apartamentele legate de respectivul contor.
Aceasta forma de plata este "reglementata" de hotararea Consiliului Local Sibiu cu numarul 110, adoptata in aprilie 2003.
In termenii votati de consilierii locali din mandatul trecut, la articolul 84, litera "i", din hotararea amintita, sta scris negru pe alb: "Beneficiarii contoarelor de repartitie din cadrul unui condominiu au obligatia participarii si la cheltuielile privind consumurile de apa comune, diferentele fata de inregistrarile contorului principal datorate pierderilor din instalatiile interioare comune, diferentele de toleranta ale aparatelor, etc.".
Asta sta scris in hotararea Consiliului Local 110/2003, adoptata in baza Hotararii de Guvern (HG) 1592, din 2002, care cuprinde un regulament-cadru referitor la modul de organizare si functionare a serviciilor publice de alimentare cu apa si de canalizare.
Aceasta HG cuprinde si ea un articol, cu numarul 84, in care, in acelasi limbaj juridic greoi, sta "soparla" legislativa care risca sa dea peste cap Sibiul. "Orice reglementare emisa de operator, cu efecte in exteriorul sistemului ce ii apartine, este alicabila numai cu avizul directiilor de specialitate din cadrul ANRSC".
Cu alte cuvinte, mai "romanesti", poate fi descrisa si ilegalitatea votata de consilierii locali ai Sibiului - ei au decis ca sibienii sa plateasca apa pierduta pe reteaua ce porneste de la contorul principal al SC Apa-Canal catre apartamentele cetatenilor.
Or, aceasta retea nu mai apartine, deja, societatii Apa-Canal, ci este "in exteriorul sistemului". Prin urmare, reglementarea votata de Consiliul Local Sibiu ar fi trebuit sa aiba si avizul ANRSC. Care nu exista.
Prevedere pe cale de disparitie
Probabil ca aceasta "soparla" ar fi trecut neobservata, iar sibienii ar fi platit, mai departe, pierderile de apa, care oricum trebuie suportate de consumatorii finali. Numai ca, pe rol la Tribunalul Sibiu, in contencios administrativ, se judeca dosarul cu numarul 5007/2005.
In acest dosar, un sibian, care a dibuit aceasta eroare, invoca "exceptia de nelegalitate". Altfel spus, anularea acelui paragraf din hotararea de Consiliu Local, de la litera "i" a articolului 84.
In acest proces, instanta ar fi trebuit sa se pronunte pe 25 ianuarie, dar decizia a fost amanata pentru data de 1 februarie. Sibianul care a chemat in proces Consiliul Local a dorit sa isi pastreze ascunsa identitatea.
El este convins, insa, de victoria sa in Justitie, deoarece juristii care au reprezentat forul legislativ local in proces nu au depus la dosar nici un aviz din partea ANRSC.
Juristii Primariei - auto-faultati
In procesul in care a fost chemat Consiliul Local, juristii Primariei Sibiu tin sa demonstreze faptul ca HC 110/2003 este "in mod categoric" legala si, in sprijinul afirmatiei lor, citeaza cateva paragrafe din HG 1591/2002.
"Operatorul are urmatoarele obligatii: (...) sa factureze toate cantitatile de apa furnizate si serviciile de canalizare prestate la valorile masurate prin intermediul contoarelor. (...) Cantitatile de apa furnizate se stabilesc pe baza inregistrarilor contorului de bransament.
Bransament, conform definitiei date la Anexa 1, articolul 3, din acelasi Regulament Cadru, reprezinta partea din reteaua publica de distributie care face legatura intre reteaua publica si reteaua interioara a unei incinte sau cladiri".
La aceasta ultima fraza, intentionat sau nu, juristii Primariei au omis sa mai adauge doua cuvinte ce apar in HG 1591- "apartinand utilizatorului".
Care cuvinte duc la intelesul ca reteaua situata dincolo de bransament apartine sibienilor consumatori de apa, deci este o portiune "in exteriorul sistemului". Si, pentru orice reglementare in aceasta zona este necesar avizul ANRSC. Care nu exista.
Exces de putere
Intreaga poveste pare efectul unei erori sau omisiuni juridice. Nici juristii Primariei si nici cei ai Prefecturii - care trebuie sa verifice legalitatea fiecarei hotarari adoptate de Consiliul Local - nu au observat lipsa avizului. Sibianul aflat in proces cu Consiliul Local crede, insa, ca lucrurile stau altfel.
El ia in calcul acea omisiune a cuvintelor "apartinand utilizatorului", pe care juristii Primariei au facut-o. "Aceasta omisiune ar putea dovedi intentia paratului (a Consiliului Local, n.r.) de a crea impresia ca HG 1591 reglementeaza si reteaua interioara a blocului, care, in fapt, apartine utilizatorului", sustine in raspunsul sau la intampinarea depusa in proces de juristii Primariei Sibiu.
"Prin urmare, excesul de putere, prin care s-a introdus acea prevedere nelegala in cadrul hotararii Consiliului Local nr 110/2003, articolul 82, s-a produs atat prin eludarea prevederilor HG 400/2003, cat si cu incalcarea prevederilor HG 1591/2002.
Fata de cele aratate mai sus, pe cale de consecinta, solicit ca onorata instanta sa dispuna aplicarea masurilor legale corespunzatoare", adauga bataiosul sibian. Pe 1 februarie, Justitia sibiana poate da o sentinta care ar dea peste cap intregul Sibiu.
Miliarde, la calcule simple
In Sibiu se afla aproximativ 170.000 de oameni. Daca luam, spre exemplu, un numar de 75.000 de sibieni ce locuiesc la bloc, carora, o data la sase luni, li se cere plata unor "diferente de apa rece", de 200.000 de lei pentru o persoana, ajungem la incasari de 30 de miliarde de lei vechi, pe an.
Miliarde incasate pe baza unei hotarari de Consiliu Local adoptata fara temei legal.
Semne de intrebare
Sibianul aflat in proces cu reprezentantii Consiliului Local a descoperit ca, desi hotararea 110 a fost adoptata in 2003, banii pentru "diferentele de apa rece" au inceput sa fie incasati abia din iunie 2004. Adica din perioada imediat urmatoare alegerilor locale.
In plus, el sustine ca, initial, la dosarul 5007/2005, juristii Primariei Sibiu au depus o intampinare ce nu avea nici numar de iesire din Primaria Sibiu, nici numar de inregistrare de la Tribunal si nici nu purta semnatura primarului Sibiului, desi numele acestuia figura pe actul respectiv.
Singura semnatura era cea a secretarului Primariei, Iordan Nicola.
Inechitate implicita
Sibianul aflat in proces cu Consiliul Local atrage atentia si asupra faptului ca nu este corect ca pierderile de apa sa fie platite in mod egal.
"Prevederea respectiva este nelegala si pentru ca induce la inechitate printre locatarii din apartamentele cu apometre de repartitie, obligati sa achite, cu totii, costuri egale, pentru consumuri diferite, nepuse in evidenta, nemasurate si nenominalizate, consecinta a unor cauze mai mult sau mai putin oculte - presupuse pierderi de apa prin defectiuni la reteaua comuna interioara, consum clandestin de apa, diferente de toleranta ale contoarelor etc.".
