"Aeroportul Iasi este international doar cu numele. Din punct de vedere al infrastructurii si al dotarilor, conform normelor europene in domeniu, acesta functioneaza la limita. Sa nu va mire daca intr-o zi autorizatiile de functionare vor fi retrase", a afirmat domnul Viorel Parvu directorul departamentului aeroporturi din cadrul "Search Corporation"

Recent, Casa Patrata din Iasi (cladire in care isi desfasoara activitatea reprezentantii Prefecturii si ai Consiliului Judetean) a gazduit specialisti in domeniul contructiilor aeronautice, parlamentari ieseni de toate culorile, precum si reprezentanti ai adiministratiei locale.

Toti au venit pentru a participa la prezentarea firmei "Search Corporation" privind studiul de prefezabilitate pentru modernizarea Aeroportului Iasi.

Seful de proiect, domnul Viorel Parvu si-a inceput expunerea astfel: "Aeroportul Iasi este international doar cu numele.

Asa l-ati denumit dumneavostra, insa din punct de vedere al infrastructurii si al dotarilor, conform normelor europene in domeniu, acesta functioneaza la limita. Sa nu va mire daca intr-o zi autorizatiile de functionare vor fi retrase".

Conform celor ararate de catre domnul Parvu, pentru ca Iasul sa aiba un aeroport cu adevarat international, ar trebui ca pista de aterizare sa fie mai lunga cu 1.000 de metri decat cea actuala si de trei ori mai rezistenta.

In ceea ce priveste dotarile, specialistii in constructii in domeniul aeronautic au aratat ca aeroportul trebuie sa fie dotat cu spatii de garare si reparare a aeronavelor, rezervoare de combustibil, garduri cu senzori, aparatura de navigatie de ultima generatie, o zona cargo care sa preia marfa si zboruri intercontinentale cu escala la Iasi.

Cum ar arata Aeroportul Iasi?

Reprezentantii firmei "Search Corporation", realizatoarea studiului de prefezabilitate, si-au prezentat lucrarea timp de peste doua ore.

"In proiect au fost incluse cele mai bune solutii aplicate pe celelalte 16 aeroporturi ale tarii. Ce am propus noi aici, la Iasi, corespunde necesitatilor si potentialului pe care il prezinta orasul, ca centru regional", a subliniat domnul Viorel Parvu.

Proiectul prezentat prevede realizarea unei noi piste, orientata pe directia predominanta a vantului. Dimensiunile sale ar permite aterizarea avioanelor mari, de tip Airbus 300, Boeing 707 sau Tupolev 154.

De asemenea, sunt prevazute hangare speciale, cu o suprafata de peste 2 hectare, care ar putea prelua 6 avioane simultan pentru garare sau revizii.

Alte patru avioane ar putea fi garate simultan in apropierea pistei. Prin aerogara cu o suprafata totala de 2,8 ha ar putea trece in fiecare ora de 8 ori mai multi pasageri decat trec acum intr-o zi.

Zona cargo ar putea prelucra in fiecare ora 25 tone de marfuri, autotrenurile avand la dispozitie parcari de 8.900 mp. Traficul aerian ar fi de 15 ori mai mare decat acum.

Iasul ar urca 6 locuri in clasamentul aeroporturilor din tara, depasind Timisoara ca numar de pasageri si Constanta din punct de vedere al capacitatii zonei cargo.

Pe de alta parte, aparatura de navigatie ar fi completata dupa ultimele cataloage de specialitate. "Am ajuns la concluzia ca proiectul este fezabil, ceea ce nu este putin", a precizat domnul Michael Stanciu, presedintele Consiliului de Administratie al "Search Corporation", prezent la dezbaterea de la Iasi.

Studiul a fost intocmit in sase variante de baza, fiecare avand o sub-varianta, sumele ce ar trebui investite osciland intre 182 milioane de euro si 237 milioane de euro, investitia urmand a fi amortizata intr-o perioada de timp cuprinsa intre 21 si 25 de ani.

"Conform studiilor efectuate, am ajuns la concluzia ca varianta optima pentru ceea ce se doreste a fi realizat la Iasi este cea care prevede prelungirea pistei la 2.800 de metri, rotirea acesteia cu 5 grade, un terminal CARGO, extindere terminal pasageri, aductiune de gaz metan, gard perimetral, drum acces terminal CARGO, si un depozit de carburanti de 500 tone.

Toate acestea necesita o investitie de 200.447.837 auro", a aratat domnul Viorel Parvu.

Ceva bani ar putea veni de la Guvern

Dupa prezentarea studiului, au urmat discutiile. Deputatul PNL Relu Fenechiu a fost primul care a luat cuvantul, afirmand ca exista fonduri guvernamentale disponibile pentru construirea pistei.

"Am promisiuni ferme din partea Ministerului Finantelor. Daca pana in iunie exista un proiect clar, in septembrie vor fi alocate 5-6 milioane de euro pentru organizarea de santier.

Din martie 2007 s-ar putea incepe lucrarile la pista, iar in toamna am avea o pista noua si moderna. Pentru restul banilor, vom face un parteneriat public-privat", a spus deputatul Fenechiu.

Domnul Michael Stanciu nu a fost insa de acord cu ideea parlamentarului iesean si a afirmat:

"Legislatia actuala nu permite realizarea in conditii optime a unor astfel de proiecte in parteneriat public-privat, de aceea rog toti oamenii politici sa faca in asa fel incat legislatia din domeniu sa fie revizuita.

Pe de alta parte, ruperea proiectului initial, mai exact realizarea lui pe bucati, ar conduce la crearea unor disfunctionalitati mari ceea ce ar prelungi perioada de recuperare a banilor investiti.

Acest lucru ar conduce si la scaderea interesului investitorilor. Nu banii sunt problema in acest proiect, ci dorinta dumneavoastra de a-l realiza si legislatia existenta".

Bugetul din primul an de functionare a noului Aeroport prevede venituri de 31,4 milioane de euro, de 11 ori mai mari decat cele din 2005.

Cea mai mare parte a acestor venituri, respectiv 28,9 milioane de euro, ar urma sa fie obtinut din vanzarea de kerosen avioanelor aflate in tranzit.

Practic, aceasta ar insemna ca Aeroportul Iasi sa fie folosit constant ca punct de escala pentru avioanele de cursa lunga.

"Este stiut faptul ca normele aeriene actuale impun ca durata unui zbor fara escala sa nu depaseasca 8 ore, ceea ce ar plasa Iasul intr-un punct geografic favorabil.

Astfel, zborurile intercontinentale ar putea sa fie efectuate cu escala la Iasi, insa acest lucru va fi posibil daca proiectul va fi realizat in intregine deodata si nu pe bucati.

Normele internationale nu impun ca escala sa fie efectuata la Iasi, ci ea poate fi facuta si la Timisoara, Bucuresti sau Sofia.

Pe de alta parte sa nu uitam faptul ca zona CARGO a aeroportului din Constanta a adus profituri peste asteptari inca din primul an. Acelasi lucru s-ar intampla si cu zona CARGO de la Iasi, deoarece pozitionarea geografica al orasului il face sa fie o trambulina intre Europa si Asia", a mai precizat Michael Stanciu.

Lipsa legaturilor rutiere face Aeroportul Iasi mai atractiv

Domnul Stanciu a reamintit parlamentarilor ieseni ca Iasul nu a fost cuprins in strategia nationala de dezvoltare a infrastructurii rutiere si nici in cea de dezvoltare a aeroporturilor din tara.

"Lipsa legaturilor rutiere face ca investitia in modernizarea Aeroportului Iasi sa fie extrem de atractiva pentru potentialii investitori.

Pe de alta parte, absenta Aeroportului Iasi din strategia nationala de dezvoltare a aeroporturilor duce la concluzia ca banii de la Guvern vor veni cu taraita.

De aceea parerea mea este ca realizarea modernizarii aeroportului ar trebui sa se faca cu sprijinul investitorilor privati", a apreciat domnul Michael Stanciu.

Vadit deranjat, deputatul Relu Fenechiu a replicat: "Nu veti convinge nici o persoana din aceasta sala ca banii privati sunt mai buni decat cei de la Guvern. Ce ne da Guvernul e bun dat, nu mai trebuie sa-i rambursam".

"Aveti dreptate, nu mai trebuie rambursati deoarece provin din taxele si impozitele platite de populatie", a replicat domnul Mihael Stanciu.

Disputa a fost aplanata de domnul Ovidiu Rata, directorul companiei de consultanta „Relians":

„Indiferent de unde vin banii este important ca acestia sa vina, cum la fel de important este ca acest proiect sa fie realizat in cel mai scurt timp posibil".

Dincolo de promisiunile si de orgoliile etalate la prezentarea studiului de prefezabilitate, ramane doar un proiect indraznet si... perspectiva retragerii autorizatiilor de functionare!