La o jumatate de an de la prabusirea podului feroviar Gradistea (13 august 2005), situatia locuitorilor acestui sat apartinand de comuna Comana nu s-a schimbat. Dimpotriva. Gradistenii continua sa se planga de locuintele distruse datorita vibratiilor produse de masinile de mare tonaj ale balastierelor din zona, de panza freatica puternic afectata ce i-a adus in stadiul sa-si sape puturi la 60 de metri, de neimplicarea autoritatilor.

Preotul Misu Gheorghe si economistul Constantin Prodan, doua dintre mintile luminate ale satului care si-au acceptat rolul de varfuri de lance in lupta cu reprezentantii balastierelor, ne-au solicitat prezenta marti, 7 februarie, pentru a ne mai informa o data despre o situatie, pe care, in mare, o cunosteam. Saptamanalul nostru, ca si alte publicatii, de altfel, nu numai locale, si-au inserat in pagini nu o data povestea locuitorilor acestui sat.

Alte informatii insa, pe care nici macar nu le banuiam, creioneaza o situatie exploziva si ne determina sa mai punctam o data ceea ce am vrea sa devina de notorietate si sa-si gaseasca rezolvarea.

Cele doua minute au expirat

Noianul de memorii pe care preotul Gheorghe le-a inaintat de-a lungul anilor catre mai toate autoritatile in drept nu au avut ecoul scontat. Ultimul atare demers a vizat prefectura si s-a petrecut in octombrie 2005.

Dupa sesizarea avand ca obiectiv Modul de exploatare a albiei raului Arges si a imprejmuirilor acesteia de catre societatile avand ca scop extragerea si valorificarea pietrisului si a balastului, prefectura a raspuns prin constatarile unui raport.

Masinile celor patru societati comerciale (Balastiere) ? Dimar SRL, Eurostrade SRL, Agrebal SRL si SUTPI Otopeni SA - , conform declaratiilor pe propria raspundere a sefilor de balastiere, nu tranziteaza pe teritoriul satului, ci numai pe drumurile tehnologice.

E adevarat, s-au mai acordat unele amenzi contraventionale pentru lipsa autorizatiei de mediu (Dimar SRL) referitoare la obiectivele Statie de sortare si Extractie agregate minerale din tronsonul de cale ferata Gradistea-Gostinari.

Ca propuneri, raportul inainteaza cateva initiative, printre care: sesizarea Inspectoratului de Constructii in ceea ce priveste determinarea cauzelor care au stat la baza prabusirii podului, precum si cu privire la afectarea structurii de rezistenta a Bisericii monument istoric din sat; sesizarea Consiliului Judetean care, in calitate de administrator al drumurilor judetene, poate verifica si proceda la reparatiile ce se impun, urmand ca acesta, cu avizul Politiei Rutiere, sa impuna restrictionari de tonaj si limitari de viteza; sesizarea Sitemului de Gospodarire a Apelor in vederea efecturarii de masuratori care sa demonstreze daca a fost afectat nivelul panzei de apa freatica in zona.

Problema e ca reprezentantii satenilor s-au plans ulterior prefectului de neconcretizarea propunerilor tocmai mentionate. Nu au avut insa timp sa-si dezvolte pasurile. Stanisteanu i-a anuntat ca este foarte ocupat si nu le poate oferi decat doua minute. Dupa 120 de secunde, prefectul i-a anuntat sec: Cele doua minute au expirat!

Paul Hodivoianu a prognozat prabusire

Realitatea este una singura la Gradistea. Podul s-a prabusit datorita excavatiilor de nisip care se practica la Gradistea de vreo doua-zeci de ani, 60 de locuinte sunt distruse de alunecarile de teren, alte zeci purtand insemnul distrugerii partiale datorita vibratiilor produse de circulatia autovehiculelor de mare tonaj, iar panza freatica a fost afectata pana la secarea puturilor oamenilor - obligati acum sa sape 60 de metri pentru apa potabila. Interesant e ca in iunie 2005, cu sapte saptamani inainte de prabusirea podului, Paul Hodivoianu, locuitor al comunei Comana, sesiza in scris prefectura cu privire la o eventuala catastrofa feroviara functie de motivele pe care le-am tot invocat.

Concret, Hodivoianu semnala exploatarea fara discernamant (de catre Eurostrade SRL) a unui nou canal paralel cu albia Argesului, fapt de natura sa produca surparea piciorului podului.

Raspunsul prefecturii, functie si de permisul de exploatare eli-berat de catre ANRM catre Eurostrade SRL in noiembrie 2004, cu termen de valabilitate 12 luni, a concluzionat: Cele semnalate de catre petitionar nu se confirma. Nu s-au confirmat intr-atat incat stim cu totii ce s-a intamplat pe 13 august, la orele 21.25.

300 de mii de euro podul

Peste toate, preotul Gheorghe e crunt dezamagit de neimplicarea autoritatilor la Gradistea, situatia de aici trenand parca de o eternitate. Iar daca SNCFR-ul nu are deocamdata o solutie pentru refacerea podului, preotul ne-a mai adus la cunostinta un fapt aflat deocamdata la stadiul de zvon. Prin sat se aude ca primarul Tudor Dumitru ar avea de gand sa vanda podul la fier vechi.

Colosul de 400 de tone, la 30.000 lei vechi kilogramul, ar echivala cu vreo 12 miliarde. Aproximativ 300 de mii de euro.

Intamplator sau nu, speranta oamenilor din aceasta comunitate se leaga tot de Uniunea Europeana. De ce? Pentru ca Institutul de Studii si Proiectari Feroviare de pe langa SNCFR a realizat de curand un studiu de fezabilitate cu trei variante de reconstructie dupa obtinerea unor fonduri nerambursabile ISPA.

Prima si cea mai costisitoare ? 30 milioane euro ? vizeaza finalizarea podului nou inceput in 1988. A doua varianta ? 8,5 milioane euro - inseamna refacerea terasamentului prabusit, iar ultima ? 9,5 milioane euro ? ia in calcul reducerea inaltimii cu 6 metri a unei parti a terasamentului nou pentru facilitarea legaturilor.

In aceste fonduri ISPA stau si sperantele gradistenilor, constienti ca dupa demararea lucrarilor, ?goana dupa nisip? din sat va inceta. Exploatarile vor fi sistate.

Un primar cu un trecut patat

Ingrijorarea preotului Gheorghe si a celorlati reprezentanti ai satenilor fata de ceea ce le-a ajuns la urechi este intretinuta si de trecutul primarului Tudor Dumitru. In cazierul edilului comunei Comana (la al treilea mandat!?) exista doua condamnari cu privare de libertate in anii ?80.

Angajat pe atunci la Fabrica de mezeluri Popesti Leordeni, Tudor Dumitru, dupa ce s-a ocupat de cateva tone de carne, a facut cunostinta cu stabilimentul Rahova pentru un an si jumatate, respectiv pentru inca un an dupa o a doua condamnare de 3,5 ani.

Altfel, satenii din Gradistea reitereaza cu obstinatie un aspect cat se poate de logic: demararea lucrarilor de refacere a podului vor stopa actiunile de excavaj din zona. Iar oamenii vor putea trai.