Dezinteres pentru monumentele istorice din Cluj

de Raluca Racolciuc     Buna ziua, Ardeal
Joi, 9 februarie 2006, 0:00


Bastionul Croitorilor
(Foto: Buna ziua, Ardeal)

Primaria Cluj-Napoca desfasoara inca de la sfarsitul anului 2004 un program de revitalizare a monumentelor pe care le considera istorice. Din acest punct de vedere zona centrului istoric este considerata zona protejata si asupra monumentelor aflate in acest perimetru s-a inceput procesul de imbunatatire.



In acest scop au fost aprobate HCL 859/2004 si HCL 239/2005 privind modificarea Hotararii nr.859/2004 pentru executarea lucrarilor de revitalizare a imobilelor situate in centrul civic al municipiului Cluj-Napoca.



In acest sens, prin schimbarea destinatiei, multi investitori ar putea fi interesati de spatii, fie pentru inceperea unei afaceri, fie pentru extinderea uneia deja existente. La nivelul Clujului, insa, investitorii nu se prea "bat" sa administreze astfel de monumente istorice.



Pe langa bisericile care s-au pastrat din perioada medievala, exista si case de o neinsemnata valoare din Piata Unirii, IC Bratianu nr. 14, Napoca nr. 2, Bolyai 2-4, cladiri care acum adapostesc Muzeului National de Arta, Casa Monetariei, a Argintarului si Cetatuia.



Unele dintre acestea, care adapostesc astazi diferite institutii, sunt la origine palate. Trei se mai pastreaza si astazi. Palatul Tholdalagi-Korda, un monument istoric si de arhitectura laica, construit intre 1801-1807 dupa planurile arhitectului italian Carlos Justi.



Unitatea reprezinta una dintre cele mai frumoase cladiri ale orasului din perioada de trecere de la baroc la clasicism. Un alt astfel de monument este Palatul Banffy tot de arhitectura laica. A fost construit intre 1774-1785 pentru contele Gheorghe Banffy, guvernatorul Transilvaniei si este una dintre cele mai frumoase cetati civile ale evului mediu.



Si Palatul Teleky construit, intre 1790-1795, dupa planurile arhitectul Iosif Leder, tot de arhitectura laica si care apartine barocului tarziu.



Cu toate acestea in Monitorul Oficial sunt trecute numeroase monumente ca fiind de valoare istorica insemnata si care trebuie ocrotite, datand nu doar din evul mediu, ci chiar mai departe in timp.



Dintre acestea prea putine sunt puse sub protectie, in fiecare an unele dintre monumente sunt scoase de sub incidenta cadrului legislativ si transformate in altceva, iar altele trec sub ocrotire.



Acest lucru se intampla de obicei datorita trecerii unui astfel de monument din administrarea unei persoane fizice sau juridice in a alteia, care nu respecta conditiile legii. Conform prevederilor art. 4 din Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice cu modificarile si completarile ulterioare, monumentele istorice aflate in proprietate privata, pot face obiectul circuitului civil in conditiile stabilite prin lege.



Conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Lege, monumentele istorice aflate in proprietatea privata a unor persoane fizice sau juridice de drept privat, pot fi vandute numai in conditiile exercitarii dreptului de preemtiune al statului roman prin Ministerul Culturii si Cultelor sau al autoritatilor administrativ-teritoriale, dupa caz.



"Termenul de "posesie" are foarte multe interpretari dintre care cel mai clar este cel care priveste incheierea procedurii juridice de trecere a imobilului in proprietatea unei persoane fizice sau juridice de drept privat conform actului de vanzare-cumparare sau retrocedare prin eliberarea de catre autoritatile publice locale a "Certificatului de punere in posesie".



Cat despre "transferul" unui monument istoric aflat in proprietate privata se face in conditiile respectarii prevederilor art. 4 alin. (3) si (4) din Legea 422/2001. In schimbarea situatiei juridice a monumentelor istorice nu exista "planificare" asa incat nu exista liste de obiective "vizate".



Demersurile privind schimbarea proprietarului sau a detinatorului sub orice titlu apartinand exclusiv fiecarui detinator in parte in functie de strategie, politica imobiliara sau interesele personale, dupa caz. "Schimbarea destinatiei" unui monument istoric se refera la schimbarea functiunii si se face conform prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d) "numai pe baza si cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii si Cultelor", a declarat Dan Nicolae, sef Serviciu Monumente din cadrul Ministerului Culturii si Cultelor.



In acest sens prin schimbarea destinatiei, multi investitori ar putea fi interesati de spatii, fie pentru inceperea unei afaceri, fie pentru extinderea uneia deja existente. La nivelul Clujului, insa, investitorii nu se prea "bat" sa administreze astfel de monumente istorice, chiar daca punem in discutie imobilele.



"In principal este o problema complexa.ine linia investitiilor ar fi destul de greu de trecut in administrarea noastra un monument istoric, mai ales ca avem de facut investitii in cadrul complexului.



Plus ca suntem la marginea Clujului si nu prea avem interes pentru vreun monument care se afla in centrul orasului, nici nu ne permitem deocamdata", a declarat Ioan Presecan, directorul complexului Univers "T". "Cu siguranta este destul de complicat de a ajunge sa ai in administrare un astfel de monument istoric, imobil, in special.



Costurile cred ca sunt foarte mari, plus ca nu m-am gandit niciodata la acest lucru. Nu stiu in ce masura ar fi o alternativa, pentru ca nu ma intereseaza monumentele istorice", a precizat Sabin Funar, fiul deputatului PRM Gheorghe Funar.



"As fi interesat de astfel de monumente, in masura in care sunt imobile – nu statui, sau alte asemenea lucruri. Un imobil ar fi o chestie interesanta, s-ar putea reamenaja fara a-i afecta valoarea istorica, transforma eventual in ceva practic.



Sunt de parere ca decat sa stea in paragina mai bine i se schimba functiunea", a apreciat omul de afaceri Arpad Paszkany. "Cu siguranta nu suntem interesati, mai ales ca nu stiam de existenta acestei legi.



Noi ne pricepem numai la partea de industrie, nu si la cea de monumente istorice, prin urmare nu suntem interesati sa avem in administrare o astfel de unitate", a spus si omul de afaceri Stefan Vuza.



In ceea ce priveste efectele administrarii unui monument istoric de catre o persoana fizica sau juridica, Dan Nicolae este de parere ca acestea sunt atat negative cat si pozitive, in masura in care este interes din partea achizitorului, dar ca exista si prevederi legale ce obliga noul proprietar la protejarea monumentului istoric.



"Efectele de regula sunt pozitive in sensul ca noul detinator este o persoana fizica sau juridica care este constienta ca prin restaurarea si punerea in valoare a monumentului istoric achizitionat si eventuala schimbare de destinatie poate avea si beneficii economice.



Exista si efecte negative in cazurile in care persoana fizica sau juridica achizitoare are o atitudine gregara in domeniul politicii imobiliare pe care o dezvolta in sensul ca din imobilul achizitionat respectiv terenul si monumentul aferent nu-l intereseaza decat terenul pentru a dezvolta o noua investitie.



Cum aceste situatii nu pot fi prevazute in documentele privind neexercitarea dreptului de preemtiune sunt incluse si prevederi privind obligatiile noului proprietar privind protejarea monumentului istoric, conform legii", a incheiat seful serviciului Monumente, din cadrul MCC








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















444 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by