Incercarile nereusite de a obtine finantare din fondul de mediu i-au descurajat pe oamenii de afaceri ieseni, care au renuntat sa mai incerce sa obtina bani din aceasta directie. Daca o parte dintre ei si-au testat norocul de doua ori, depunindu-si proiectele la doua sesiuni de creditare, altii s-au oprit doar la prima incercare.
Bilantul cererilor aprobate de oficialii Administratiei Fondului de Mediu (AFM) este graitor. Dintre cele 60 de propuneri inaintate la AFM din 2004 si pina la sfirsitul anului trecut de catre ONG-urile, consiliile locale, regiile sau firmele iesene, doar trei au fost aprobate de la Bucuresti.
Nici acestea nu au garantia ca vor primi banii, decit dupa ce vor obtine si acceptul de la Consiliul Concurentei. „Au fost admise si urmeaza sa fie finantate proiectele Regiei Autonome Judetene Apa-Canal Iasi, Asociatiei Eurodemos si CET SA.
Contractele de finantare dintre AFM si solicitant se vor incheia doar dupa ce Consiliul Concurentei va stabili ca finantarea nu este ajutor de stat sau va decide autorizarea ajutorului de stat si, in acest caz, doar in cuantumul si conditiile precizate de Consiliul Concurentei.
In cazul in care Consiliul Concurentei stabileste ca finantarea este ajutor de stat si nu o autorizeaza, contractul de finantare nu se va mai incheia. Neindeplinirea criteriilor de eligibilitate referitoare la solicitant si la proiect atrage respingerea proiectului depus, iar motivele respingerii proiectelor i se comunica in scris fiecarui solicitant", ne-a declarat Mihai Toti, presedintele AFM.
Milioanele din taxe, sub sechestrul birocratiei
Printre proiectele respinse se numara si cele ale firmelor Ceramica SA, Tess Conex sau Asam SA. Lista societatilor care au solicitat imprumuturi din fondul de mediu este, insa, mai mare. Conform reprezentantilor Agentiei de Protectie a Mediului Iasi, au fost depuse 60 de cereri, o parte dintre ele repetindu-se si pentru celelalte sesiuni de creditare.
„Nici una dintre firmele Asam, Niciman, Kosarom, Avitop, Mobili, Tess Conex sau Eco Global Center nu a primit finantare", a afirmat Galea Temneanu, purtatorul de cuvint al APM.
Practic, desi anual agentii economici ieseni platesc in contul fondului de mediu zeci de miliarde de lei, care, teoretic, sint destinate finantarii proiectelor de mediu, nici un ban nu s-a intors la Iasi pentru a sprijini intreprinzatorii locali. Mai mult, la nivelul Iasului nu exista o situatie a sumelor incasate la fondul de mediu si nici a celor care cotizeaza lunar la AFM.
Raspuns dupa jumatate de an: „Nu se aproba!"
Unul dintre motivele pentru care oamenii de afaceri au renuntat sa mai apeleze la acest tip de creditare este si faptul ca trebuie sa astepte chiar si sase luni pentru un raspuns de la AFM, raspuns care, in cele din urma, este negativ.
Lipsa de comunicare existenta intre cele doua institutii, Administratia Fondului de Mediu si Agentia de Protectie a Mediului, ii afecteaza si pe agentii economici locali, care nu pot afla un raspuns direct de la Iasi si trebuie sa sune la Bucuresti pentru a sti daca solicitarile lor au fost sau nu declarate eligibile.
Piedicile puse chiar de cei care anunta sesiunile de creditare i-au determinat pe intreprinzatorii locali sa renunte la gindul ca vor fi sprijiniti din fondul de mediu.
Programul de finantare deschis in perioada 10 ianuarie-15 februarie nu a mai adus pe adresa AFM nici o solicitare de la Iasi, cu toate ca valorile cheltuielilor finantate de catre AFM pentru fiecare proiect variaza intre cinci sute de milioane de lei si doua sute de miliarde de lei pentru investitii si intre zece milioane de lei si trei sute de milioane de lei pentru proiecte de educatie ecologica.
