GAZETA a intrat in posesia unor dovezi care arata clar ca mafia braconierilor din fondul piscicol, care actioneaza in zona pescariilor bihorene Cefa, Homorog si Tamasda, are legaturi cu oamenii legii.

Bine organizati, braconierii cunosc legea si stiu cum sa scape din bratele politistilor chiar si atunci cand sunt prinsi cu mata-n sac.

Cazul descoperit de GAZETA, in urma unei actiuni in forta a paznicilor piscicoli si ai Politiei, din seara zilei de joi 9 februarie 2006, in zona canalului colector Boiu, soldata cu focuri de arma este elocvent in acest sens.

Unul dintre cei mai celebri braconieri din Bihor, Emil Faur zis "Trandafir", arhicunoscut si de Politie, si de paznicii filialei salontane de vanatoare si pescuit sportiv, a fost prins in flagrant langa copca pe care o taiase cu drujba in gheata canalului, vestit dealtfel in tot judetul pentru fauna piscicola de exceptie.

Trandafir si alti doi braconieri montasera doua setci in albia canalului colector. Dupa ce au fost retinuti si dusi la Politie si cu toate ca cei trei angajati ai Clubului de Vanatoare si Pescuit Salonta au declarat negru pe alb ca i-au surprins in fapt, doi dintre acestia au scapat basma curata.

Cel putin, pana acum. Conform spuselor paznicilor piscicoli, explicatia este simpla: au scapat pentru ca Trandafir are pile. Pile mari, mari de tot.

Unul dintre paznici spune ca a auzit cu urechile lui ca, de cum a pasit pragul Politiei Salonta, Trandafir l-a sunat si a vorbit la telefonul celular cu adjunctul institutiei: "Sandule, ii bai mare! M-or prins astia la pescuit!".

Desi declaratiile lui Ioan Boldi sunt de natura sa-l compromita pe subcomisarul Alexandru Roxin, ajunctul politiei salontane, nimic nu poate fi dovedit cu acuratete. Inca.

Raiul unditarilor

In sezonul de pescuit, canalul colector Boiu, care acumuleaza preaplinul bazinelor Pescariei Tamasda, este paradisul pescarilor din Bihor si nu numai.

Pentru ca atat pozitionarea sa, cat si mediul subacvatic propice dezvoltarii faunei piscicole de mari dimensiuni si vecinatatea pescariei, din care mai scapa nu doar puiet ci si exemplare de peste mare, il fac foarte atractiv pentru amatorii de pescuit.

In extra-sezon, cand pescuitul este catalogat de lege drept o practica ilicita iar forma de incalcare a reglementarilor legale capata denumirea de braconaj, canalul Boiu e la fel de cautat. Dar, de braconieri.

Care decimeaza efectiv fauna piscicola, compromitand efectiv perpetuarea speciilor prin capturarea pestilor reproducatori – capturile cele mai vanate. Motiv pentru care paznicii piscicoli care actioneaza in zona sunt mereu in alerta. Nu intotdeauna, insa, actiunile lor s-au soldat cu succese.

Pentru ca braconierii profesionisti sunt indivizi bine organizati in grupuri infractionale care actioneaza in asa fel incat sa fie mereu cu un pas in fata oamenilor legii. Dar, nu intotdeauna scapa cu fata curata.

"Stai ca trag!"

Zapada se topise demult sub subele groase de camuflaj, iar umezeala rece le gadila pielea. Picioarele inghetasera bocna, in ciuda bocancilor si sosetelor groase de lana. Seara cazuse cu un ger iute ce le musca obrajii si degetele crispate pe patul armei de vanatoare.

Culcati pe burta, cei doi barbati se contopeau cu peisajul. De aproape o ora, peste costumele albe de camuflaj zapada cernuse din cer cativa centimetri de alb, transformandu-i in doua mogaldete din care se iteau, aproape invizibil, fuioare subtiri de respiratie.

In fata lor, un parait strident de motor in doi timpi, ca de motocicleta, sparge linistea serii aspre de februarie. La o aruncatura de bat in fata lor, trei mogaldete mosmondesc agitate in jurul gaurilor prin care bulbuca apa. Cei doi se incoarda, isi arunca o privire si sar in picioare.

Picioarele amortite de-atata frig si nemiscare par de plumb. "Stai ca trag!". Detunatura profunda trezeste pana si ciorile amortite in surla bisericii din satul ce abia se vede in zare. Luati prin invaluire, braconierii fug de rup pamantul. Doi dintre ei renunta. Curajul le-a pierit la auzul focului de arma.

Flagrantul

"Am avut o informatie clara ca vor actiona in acea seara", povesteste Ioan Boldi, unul dintre cei trei lucratori ai filialei salontane care pazeste apele din zona de "satrapii" de pesti. "Stiam ca actioneaza in zona de mult timp.

Ii filam de multa vreme, insa nu am reusit niciodata sa-i prindem in fapt. Au fost cu un pas inaintea noastra. Acum, am reusit!". Barbatul vorbeste cu mandrie, insa fata i se innegureaza brusc. Obrajii i se aprind iar ochii-i scapara fulgere de manie.

"Ce folos, dom’le, daca dupa ce-i prindem noi ii scapa politia?". Intrebarea zgarie timpanele, sfidator. E o realitate pe care spune ca a trait-o pe propria piele.

Derularea actiunii de prindere in flagrant a braconierilor are un scenariu simplu. Sa ajunga la flagrant a fost greu. Paznicii Clubului de Vanatoare si Pescuit Salonta si-au facut, precum politistii in zonele de potential risc, informatori in zona vizata. A durat ceva vreme sa castige increderea oamenilor. Dar, a meritat.

Cel putin in prima faza. Unul dintre informatori le-a dat pontul: "In seara de..., intre orele de..., vin baietii cu setcile". S-au organizat, au format echipa de interventie Boldi-Nagy-Veres si au iesit pe teren.

Au stat la panda mai bine de o ora, culcati in zapada. Cand au venit braconierii, tensiunea le pompa sangele-n tample. "Au folosit o drujba si un topor pentru a creea un lant de patru copci, in care au instalat doua setci", povesteste Boldi.

"Dintre cei trei, l-am recunoscut pe Trandafir, un mai vechi client de-al nostru", relateaza celalalt pandaci, paznicul Nagy Peter.

I-au lasat sa sparga gheata, apoi sa monteze setcile (plase din fire foarte fine, dar rezistente, invizibile in apa, in care pestele se agata fara scapare) pentru ca totul sa fie ca la carte iar dovezile sa fie "beton". Au tabarat peste ei si le-au zadanicit fuga sub amenintarea armei de foc.

I-au bagat in duba pe doi dintre cei trei braconieri, in timp ce al treilea a scapat peste camp, si i-au dus la Politia Salonta. Aici a inceput cosmarul paznicilor piscicoli.

Cei doi braconieri au fost predati unei echipe de lucratori din cadrul Politiei Municipiului Salonta, deplasati de urgenta la fata locului la solicitarea paznicilor piscicoli. Acestia i-au identificat pe Iosif Buzas, in varsta de 17 ani, si Emil Faur (zis si Trandafir), ambii din Tamasda.

Initial, ambii au refuzat sa-si recunoasca vina. Sustineau amandoi ca nici macar nu se cunosc si ca nici nu-si pot explica cum de s-au intalnit intamplator, in pustiu, la cativa kilometri de cea mai apropiata localitate. Ulterior, povestea s-a schimbat.

Barbatul zis Trandafir a recunoscut ca Buzas era argatul lui, angajat pentru a-l ajuta in treburi gospodaresti, dar nu are absolut nimic a face cu setcile recuperate din apa de paznicii piscicoli. ""am aici sa-mi ajut sluga sa taie niste lemne de foc" a declarat trandafir. Argatul s-a pierdut, insa, repede cu firea.

Luat la intrebari, minorul a recunoscut ca bracona cu setca. A recunoscut si ca la partida de braconaj mai participase un aume Chis, pe post de sofer. Buzas a divulgat si datele masinii folosite de braconieri, un Opel Astra, cu numarul de inmatriculare BH-07-TPJ. Politistii i-au intocmit un dosar de cercetare penala.

Trandafir, insa, a fost scos fara pata, in prima faza.

"Sandule, m-or prins!"

"Am asistat, in sediul Politiei Salonta, la o discutie telefonica intre Trandafir si Alexandru Roxin, adjunctul sefului Politiei Salonta", sustine Ioan Boldi. "<>: Asta am auzit ca ii spunea Trandafir lui Roxin, la telefon", povesteste paznicul.

Boldi si Nagy au facut tot posibilul sa dejoace o posibila tentativa a braconierului sa uzeze de relatia sa cu Roxin sa musamalizeze cazul.

Si l-a avertizat in legatura cu discutia telefonica dintre cei doi pe comisarul Ioan Petrica, comandantul Politiei Municipiului Salonta, care era intamplator la acea ora in sediu. Petrica a dispus verificarea telefonului lui Trandafir, confirmandu-se discutia dintre trandair si Roxin.

"I-am spus de urgenta comandantului despre discutia cu Roxin, iar acesta mi-a cerut sa ii aduc telefonul si sa ii arat. Am facut acest lucru, am accesat ultimul apel efectuat din telefonul lui Trandafir, si figura <>, adica numarul lui Alexandru Roxin", povesteste paznicul Nagy Peter.

Comisarul-sef Petrica a confirmat GAZETEI varianta expusa de ambii paznici piscicoli. "Mi s-a atras atentia in legatura cu o discutie telefonica dintre Trandafir si Roxin", declara acesta.

"Este posibil, prin aceasta sa se fi incercat un trafic de influenta, pentru a scapa, dar nu vom permite acest lucru", continua Ioan Petrica.

Boldi si Nagy au mai declarat ca, la cateva minute dupa discutia telefonica avuta cu braconierul, Roxin a dat navala in post, foarte agitat si intreband obsesiv ce se intampla. Lucru pe care Alexandru Roxin nu-l recunoaste.

"Nu am fost apelat telefonic de catre Faur Emil, nu l-am apelat telefonic, nu am purtat discutii cu acesta, fapt ce poate fi dovedit cu factura telefonica detaliata", sustine subcomisarul Roxin.

Vizibil deranjat de prezenta reporterilor GAZETEI, politistul a sustinut chiar ca nu are habar de ancheta care se desfasoara chiar in institutia unde are functia de adjunct.

"Nu am cunostinta ca Faur Emil sa fie cercetat de catre Politia Salonta, in calitate de faptuitor sau invinuit sub aspectul infractiunii de braconaj piscicol", a mai spus politistul.

Intr-un penibil exces de falsa solicitudine fata de colaborarea cu presa in acest caz, Roxin a tinut chiar sa isi sustina declaratiile date GAZETEI prin semnatura ce a institat sa o puna in agenda reporterului.

"Ca sa nu se interpreteze, ca stiu eu cum sunteti voi istia de la presa...", si-a explicat gestul care la momentul respectiv nu realiza ca, in propiu-i birou de adjunct al Politiei Salonta a insistat sa dea o declaratie sub semnatura. Desi, nimeni nu l-a inculpat.

Ciudatenii de specialitate

Raportul facut de politistii salontani catre Inspectoratul de politie al judetului Bihor releva evenimentul de joia trecuta. Insa in nota informativa apare doar numele lui Iosif Buzas. Explicatia comandantului Ioan Petrica este ca acesta a fost singurul care si-a recunoscut fapta.

Urmand ca cercetarile in acest caz sa arate daca a existat implicarea directa, deci complicitatea, altor persoane, desi flagrantul a fost evident si este sustinut prin declaratii date de paznicii piscicoli de la Clubul de la Clubul de Pescuit si Vanatoare Salonta care sustin ca este imposibila manevrarea unei sepci de catre o singura persoana.

"Este nevoie de trei persoane", confirma Boldi. "Unul da drumul la plasa, iar ceilalti doi se plaseaza la celelalte copci pentru a prinde trestia sau nuiaua folosita pentru intinderea setcilor pe sub gheata. Un singur om nu are cum sa braconeze cu setca. Este imposibil!".

Ioan Petrica, un adevarat politist de cariera care a preluat recent postul in Salonta dupa o veche si fructuoasa experienta in Politia Marghita, a declarat ca pentru starpirea braconajului in zona este decis sa stranga legatura intre institutia pe care o reprezinta si responsabilii de fondul piscicol.

"Practic, avem aceeasi menire - sa prindem infractori", declara acesta.

La scut timp dupa ce povestea a ajuns in gura targului, prin Salonta s-a zvonit ca cei doi braconieri capturati fac parte dintr-o vasta retea condusa de Trandafir. Aceleasi voci sustin ca politistul Roxin ar avea un interes in a-l proteja pe Trandafir "care-l aprovizioneaza constant cu peste".

Daca lucrurile stau asa, inseamna ca mafia braconierilor din Salonta a suferit o grea lovitura si care ar putea reprezenta inceputul unui razboi dorit de multi.

Numirea lui Petrica la conducerea Politiei Municipiului Salonta poate sa coincida cu restabilirea ordinei de valori pentru mai multi lucratori ai institutiei salontane, care a intrat nu o data in gura presei din cauza anumitor "tensiuni" provocate de modul in care lucratorii din zona au inteles sa-si respecte responsabilitatile de slujbasi ai omului de rand.

Braconajul piscicol la peste mare e o "meserie" care-si merita riscul. Asta, pentru ca pestele de talie, mai ales provenit din fauna salbatica, are mare pret pe piata neagra si se vinde ca si painea calda. Ba la persoane private mare amatoare de culinare din peste, ba la restaurante.

Kilogramul de crap mare se vinde la negru cu 100-120.000 de lei vechi, somnul cu 130.000 de lei, stiuca la 150.000 de lei iar alte specii in functie de marime si calitatea carnii. Braconajul piscicol in perioada prohibitiei produce beneficii materiale mai ales nu prin vanzarea carnii de peste, ci cea a icrelor, considerate trufandale in extra-sezon.

Flagrant pe banda rulanta

La reconstituirea intamplarii de joia trecuta, reporterii GAZETEI au fost martori, in direct, la un al doilea flagrant in doar doua zile, in urma caruia un alt braconier a fost prins in plasa paznicilor piscicoli. "Baiatu’ lu’ Nelu frizeru’ din Oradea", cum s-a identificat, barbatul a refuzat sa-si spuna identitatea.

A fost prins dupa o urmarire prin padure si retinut sub amenintarea revolverului. Imobilizat de paznici, tanarul a incercat sa recurga la violenta numai sa scape. Evident, in rucsac avea o setca. N-a avut nici o sansa, iar acum Politia Salonta mai are in vizor inca un dosar de braconaj piscicol.