Romanii, inventivi din cale afara cand vine vorba de a face bani, au gasit o noua modalitate de a se imbogati repede cu pretul unei ore de "bantuiala" pe Internet, a 12 pagini xeroxate si, eventual, a unei investitii de vreo cateva sute de mii de lei.

Noua metoda face referire la accesarea unor fonduri internationale de finantare si se adreseaza, in speta, institutiilor de invatamant.

Profitand de ignoranta marii majoritati a dascalilor, care nu sunt tocmai in elementul lor la lucrul cu calculatorul, auto-intitulatii specialisti in finantari vin cu propunerea redactarii unor proiecte de specialitate. Care, cica, ar avea ca finalitate modernizarea institutiilor scolare si umplerea golurilor bugetare.

Afacerea pare foarte avantajoasa, cel putin aceasta este aura cu care si-au ambalat pachetul de oferta intermediatorii de proiecte. Daca este sa ne luam dupa ce spun, ar trebui sa credem ca, in schimbul unui mic comision, scolile pot obtine bani frumosi din fonduri nerambursabile.

Afacerea e perfect legala, portita gasita de micii intreprinzatori absolvindu-i de orice raspundere. Insa realitatea este cu totul alta.

Multi dintre cei care cade in plasa cu finete intinsa de intermediatorii de proiecte, nu stiu ca sansele de a obtine o finantare sunt considerabil mai mici decat cela ca proiectul sa fie considerat eligibil. Pentru ca nu oricui cere i se si da.

Si daca au semnat un contract de colaborare cu firma, pierd bani frumosi si ajung prea tarziu sa realizeze ca au platit, de fapt, pentru o iluzie.

Bani dati pe degeaba

Intermediatorii de la ICT Europa, firma clujeana care s-a pornit sa racoleze in tot Bihorul scoli ca parteneri de afaceri, cu predilectie cele din mediile rurale, promite sa rezolve cam orice problema cu care se confrunta sistemul de invatamant. Tactica este simpla.

La primul contact, directroilor de scoli li se cere, in prima faza, o lista cu problemele institutiei. Apoi, li se spune ca banii nu ar fi o problema numai ca acestia trebuie sa vina prin proiecte care beneficiaza de finantari nerambursabile.

Ceea ce nu se spune e ca astfel de proiecte pot fi depuse chiar de catre reprezentantii scolilor direct la Consiliul Judetean Bihor. Oferta de colaborare propusa de ICT Europa presupune un interval de timp de unu sau doi ani, stabilit prin contract.

Pentru un contract stabilit pe o perioada de un an, institutia scolara trebuie sa le plateasca celor de la ICT Europa 3.800 RON (fara TVA) in vreme ce pentru o perioada dubla suma devine 5.500 RON (la care se adauga TVA), un fel de taxa de consultanta.

In schimbul banilor – dealtfel multi cam pentru orice scoala de oras, darmite pentru una comunala – pachetul de servicii oferit de clujeni vine, cica, in intampinarea oricaror probleme.

Daca nu au banci, spre exemplu, ICT Europa se ofera sa le redacteze un proiect pentru obtinerea de finantare externa pentru cumpararea de banci scolare. Dupa acelasi sablon, cam orice problema pare sa-si gaseasca rezolvarea cu ajutorul ICT Europa.

Printre randuri, se spune si ca societatea nu garanteaza succesul obtinerii finantarii, desi declarativ se lauda ca peste 80% dintre proiectele lor au fost aprobate. Lucru cam greu de crezut.

In realitate, scoala care incheie un contract de colaborare cu acestia isi da singura o gaura la buget pentru iluzia e a obtine cateva zeci de mii de euro din fondurile Uniunii Europene.

Dar comisionariatul nu se opreste aici. Pentru ca, in cazul in care proiectul scolii este aprobat, intermediarii comisioneaza si suma alocata de UE cu toate ca suma respectiva este destinata, conform proiectului, exclusiv rezolvarii problemelor institutiei respective. Iar comisioanele nu sunt deloc neglijabile.

Astfel, pentru proiecte aprobate a caror valoare se ridica pana la 80.000 RON (aproximativ 22.000 de euro), ICT Europa cere 7 % din bani, in timp ce pentru sume cuprinse intre 80.000 si 160.000 RON procentul societatii este de 6 %, scazand pana la 4% in cazul sumelor ce depasesc 320.000 RON.

Plata in avans

Contractele incheiate de ICT Europa sunt dubioase. Modul in care au fost concepute clauzele contractuale releva, si nu doar la prima vedere, stilul de lucru al ofertantului si faptul ca firma pare pusa neaparat pe capatuiala.

Asta pentru ca, dupa ce s-a semnat contractul, scoala este obligata sa plateasca celor de la ICT Europa banii pentru servicii in avans, fara a apuca sa isi dea seama daca aceste servicii sunt si in realitate toto atat de eficiente pe cat sunt de laudate.

"Mandantul se obliga sa plateasca Mandatarului integral, si printr-un singur virament, in termen de 5 zile bancare de la data semnarii contractului respectiv, onorariile de prestari servicii ce i se cuvin acestuia", se stipuleaza la una dintre clauzele contractelor oferite directorilor scolilor bihorene.

O alta informeaza ca "partile declara ca oricare dintre parti poate rezilia prezentul contract doar cu un preaviz de trei luni". Practic, clientul se obliga la plata integrala a comisionului in termen de cinci zile, dar nu poate comenta nimic timp de trei luni, preavizul de anulare a contractului intrand in vigoare abia dupa trei luni.

Cine nu stie, sa plateasca

Aceasta pare a fi ideea care sta la baza afacerii. Mircea Costin, directorul regional al ICT Europa, ofera ca explicatie pentru ideea afacerii superioritatea "specialistilor" societatii. "O fi vorba de mentalitatea de lideri", spune Costin. "Serviciile pe care le oferim noi acopera inexistenta specialistilor pe aceasta latura.

Serviciul de identificare a surselor de finantare este cheia. Acestea sunt informatiile pe care le furnizam clientilor. De asemenea, oferim si consultanta", sustine acesta.

Insa pretul acestor informatii este aberant de mare, avand in vedere ca, prin simplul acces al catorva pagini de Internet, toate secretele legate de finantarea proiectelor sunt dezvaluite oricui. Probabil, aceasta este si metoda folosita de intreprinzatorii de la ICT Europa.

Mircea Matei, Presedintele Comisiei Consiliului Local pentru Cultura, Culte, Tineret, Sport si Activitati de Agrement, este convins de inutilitatea acestui gen de servicii de intermediere.

"Nu vad sensul ca o anumita institutie sa apeleze la cineva pentru a primi un bun pe care, oricum l-ar obtine daca ar inainta spre finantare un proiect forurilor locale", apreciaza Matei. "Pentru proiectele finantate din bani publici, existenta unei societati de acest tip nu-si are rostul", este de parere Mircea Matei.

Dintr-o scurta recapitulare se poate rezuma ca ICT Europa incaseaza bani pentru un serviciu care are mici sanse de reusita, isi rezerva dreptul de a pastra comisionul si in cazul unui esec, iar cel contractat nu poate anula contractul pentru ca pierde oricum suma deja platita.

Inspectoratul are specialisti

Inspectoratul Judetean Scolar Bihor considera inadecvata si prost gandita strategia aplicata de unii dintre directorii de scoli care au apelat la serviciile intermediatorilor de proiecte.

Silviu Torjoc, inspector general adjunct in cadrul Inspectoratului Scolar al Judetului Bihor este de-a dreptul scandalizat: "Nu am cum sa fiu de acord cu activitatea unei asemenea firme. Inspectoratul Scolar Bihor are specialisti care se ocupa de tot ce tine de proiectele de finantare".

Torjoc considera ca firme ca si ICT Europa sunt rezultatul lipsei de informare din randul dascalimii romane. "Devreme ce noi avem oameni care, deja, au castigat concursuri de proiecte, nu vad de ce s-ar apela la un intermediar care nici macar nu garanteaza pentru serviciile propuse. Acestia sunt doar niste profitori.

Mi se pare ridicol ca cineva sa plateasca promisiunea unor finantari. Si asa fondurile sunt cum sunt", a conchis Torjoc.

Cu toate ca parerea oficialilor din sistemul de invatamant bihorean sunt de natura sa blameze afacerile de genul celor de la ICT Europa, clujenii par sa nu duca lipsa de clienti.