Avocatul Suciu, veriga retrocedarilor scandaloase din Sibiu

de Alexandru Urzica, Laurentiu Parnica     Ziarul de Sibiu
Marţi, 28 februarie 2006, 0:00


Avocatul Dorin Suciu, notarul public Gabriel Bucsa si primarul Sibiului sunt trei oameni ai legii care, impreuna, au reusit sa smulga o serie de locuinte nationalizate prin documente indoielnice.



Casele de pe Munteniei 42 si Cetatii 36 au fost retrocedate catre un oarecare Pantle Leonhardt, desi nu mai erau in proprietatea statului. Cetateanul german a vandut imobilele la cateva zile dupa intabulare.



Valul retrocedarilor scoate la suprafata acte false. Primarului Sibiului este partas la restituirea imobilelor nationalizate prin dispozitii date dupa ureche. Banii care se invart in jurul imobilelor retrocedate atrag o serie de oameni de afaceri sibieni, care considera ca este momentul sa puna mana pe cat mai mult.



Legea 10/2001 este temeiul legal in baza caruia se masluiesc acte, se inventeaza mostenitori si se elimina proprietari de buna credinta. Cazul imobilului de pe strada Munteniei, 42 este unul mai mult decat elocvent in acest sens.



Vila in cauza a apartinut de drept unui fost baron sas al Sibiului interbelic, numit Friedrich Rochus, care dupa marea nationalizare s-a retras in Germania. Vila de pe Munteniei, 42, care are in componenta 10 apartamente, plus dependinte, a fost ocupata de chiriasi romani.



Opt apartamente ale vilei au fost vandute prin contract de vanzare-cumparare in perioada 1994-1998 de catre Regia Autonoma de Gospodarire Comunala (RAGCL) Sibiu. Odata cu incheierea acestor contracte, s-a platit si taxa de intabulare, insa adresele regiei sibiene au fost inutile in fata functionarilor de la Cartea Funciara.



Doar trei familii au reusit sa intre in legalitate, prin eforturi personale, intabuland apartamentele pe care le detineau. In 1994, apare ca din senin primul mostenitor al vilei - si anume Radu Haller, care a pierdut procesele intentate in 2002.



La cateva luni dupa incheierea ultimului proces, apare un al doilea mostenitor si anume Pantle Reimar Veit Christian Leonhardt, stabilit in Germania. Acesta il mandateaza pe avocatul Dorin Suciu sa incaseze "sumele de bani ce i se cuvin cu titlu de despagubiri pentru toate imobilele foste proprietatea familiei situate pe raza municipiului Sibiu".



Jocurile primarului



In decembrie 2002, primarul Sibiului da prima dispozitie cu numarul 1.202, prin care restituie in natura imobilul de pe strada Munteniei 42 si teren in suprafata totala de 435 de metri patrati si ofera despagubiri de aproape jumatate de miliard de lei vechi, pentru cele trei apartamente intabulate.



Astfel, Pantle primeste sase camere, doua bucatarii, camara, baie, vestibul, pivnita si dependinte in suprafata de 180 de metri patrati. De remarcat faptul ca in Cartea Funciara casa este inscrisa pe o suprafata de 972 de metri patati.



"In realitate, in vila, pe langa cele trei apartamente intabulate, mai exista inca cinci vandute de Urbana, dar neintabulate, si doar doua cu chiriasi", mentioneaza Aurel Onisor, unul din proprietarii apartamentelor din vila.



Ca urmare a acestei greseli primarul emite a doua dispozitie care o anuleaza pe prima, in care sunt trecute in loc de sase apartamente doar trei, insa suprafata de 180 de metri patrati ramane neschimbata.



A doua dispozitie cu numarul 1544, este atacata in justitie de catre Pantle, prin mandatarul sau Dorin Suciu, si castiga prin neprezentarea Primariei Sibiu.



Povestea celor 180 de metri patrati



Extrasul de Carte Funciara numarul 7.570 (in extenso) arata ca de fapt terenul mostenit de Pantle reprezinta un loc de gradina de cinci stanjeni (1 stanjen patrat = 3,5967 metri patrati - n.r.), adica de 18 metri patrati, care e situat intre doua vile pe strada Munteniei. Astfel intr-un extras de Carte Funciara scos in 23 octombrie 2000 si aflat in posesia ZIARULUI de Sibiu, suprafata terenului respectiv este de 180 de metri patrati si nu de 18, cat era normal. Extras prezentat si de Dorin Suciu ca anexa la certificatul de mostenitor al lui Pantle si in baza caruia primarul a luat deciziile mai sus mentionate.



In baza dispozitiei 1.202 data de primar, cele sase apartamente, plus dependintele, sunt intabulate pe numele lui Pantle in 19 decembrie 2002. Cinci zile mai tarziu, printr-un contract de vanzare-cumparare, in posesia imobilului intra un om de afaceri sibian.



Doi mostenitori pe Cetatii 36



Acelasi cetatean Pantle Leonhardt, notarul Bucsa si Dorin Suciu formeaza un trio in povestea retrocedarii unei parti din imobilul situat pe strada Cetatii, 36.



In baza certificatului de mostenitor realizat de Bucsa, Pantle a solicitat retrocedarea casei de pe Cetatii, in 2001, in momentul in care un apartament era deja vandut catre un sibian.



Cazul de pe Cetatii se inscrie in "scenariul" comun al retrocedarilor, insa are un element deosebit. Prin hotararea 445 din 6 decembrie 1996, Comisia de aplicare a legii 112/1995 acorda despagubiri catre o oarecare Orendt Margareta, pentru un imobil situat la adresa Cetatii, 36.



Este aceeasi adresa cu cea a imobilului cerut inapoi de mostenitorul Pantle Leonhardt, cinci ani mai tarziu. Comisia din cadrul Consiliului Judetean a acordat despagubiri de aproximativ 76 milioane de lei (circa 10.600 dolari). Chiar daca se poate admite o eroare in ceea ce priveste adresa imobilului, mai raman insa alte semne de intrebare.



Unul este interventia in caz a primarul Sibiului. Acesta emite dispozitia 288 din martie 2003, prin care restituie in natura doua apartamente din imobilul de pe Cetatii, catre Pantle Leonhardt. Dispozitia semnata de primar specifica faptul ca Statul Roman detine cele doua apartamente din patru, cate are imobilul.



Numai ca unul dintre aceste apartamente a fost cumparat de Filofteia Frantu, in 1997, in baza legii 112/1995. Problema, in acest caz, a fost, din nou, intabularea. Desi Filofteia Frantu a terminat de platit ratele in 1999, si a achitat si taxa de intabulare catre Urbana, numele femeii nu a fost trecut in Cartea Funciara, ca si proprietar.



Exista si o adresa, facuta de catre Urbana, catre Judecatoria Sibiu, Cartea Funciara, prin care se solicita radierea ipotecii, conform contractului prin care Filofteia Frantu a cumparat apartamentul. Adresa este datata 8 decembrie 1999, cu doi ani inainte ca Pantle Leonhardt sa solicite retrocedarea.



Adresa a fost facuta cu patru ani inainte de dispozitia 288/2003, prin care primarul Sibiului arata ca Statul Roman este proprietar al apartamentului in cauza. Cert este ca, dupa ce Pantle a primit apartamentele, le-a vandut imediat.



Decretul fantoma



Marea parte a pledoariilor celor care solicita case inapoi se bazeaza pe faptul ca sibienii care au cumparat casa retrocedabila nu s-au inscris in CF. Numai ca legea care stabilea obligativitatea inscrierii in CF, pentru a deveni proprietar, este demult ingropata.



"Legea 115 din 1938 consfintea faptul ca dreptul de proprietate se dovedea doar prin inscrierea in CF. Legea 7 din 1996 transforma efectul constitutiv al vechii legi intr-unul declarativ, in sensul ca actul care confera proprietatea este titlu propriu-zis, spre exemplu contract de vanzare-cumparare, donatie etc.



Actul in sine confera si transfera proprietatea. Inscrierea in CF are efectul opozabilitatii fata de terti", explica avocatul Dumitru Niturad.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















2771 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version