Istoric, cercetator al istoriei recente, poet, eseist roman, cunoscut mai degraba ca unul dintre cei mai consecventi istorici ai securitatii, Marius Oprea a acordat in exclusivitate un interviu Trustului GAZETA.

Cine sunt mostenitorii Securitatii, care este rolul Comunitatii Nationale de Informatii si cine ar trebui sa controleze aceasta structura, va fi mai eficient CNSAS sub conducerea lui Ticu Dumitrescu, a fost sau nu Bartolomeu Anania colaborator al Securitatii si ce s-a intamplat cu raportul intocmit de "Doi si un sfert" in care ministrul Vasile Blaga este acuzat sunt cateva intrebari spinoase la care Marius Oprea a gasit raspunsul.

Reporter (Rep.).: In "Mostenirea securitatii" ati sustinut ca dupa t89 s-a derulat un amplu proces de recuperare a oamenilor fostei politii politice, de reinstitutionalizare a Securitatii. Care sunt cei mai cunoscuti "mostenitori" ai Securitatii din zona economica, politica si ecleziastica?

Marius Oprea (M.O.): Exista persoane de notorietate publica pe care le-am identificat ca apartinand fostei Securitati, incepand cu Ristea Priboi, fost consilier al lui Adrian Nastase pe probleme de Siguranta Nationala, deputat PSD si om de afaceri de succes, continuand cu Marian Oprisan, fost informator al Securitatii, Victor

Marcu, fostul secretar general al APAS, fost ofiter de Securitate, Tudor Tanase, fost ofiter de Securitate si pana de curand seful Serviciului de Telecomunicatii Speciale.

Rep.: Dar din zona ecumenica?

M.O.: Nu stiu, nu cunosc fosti prelati care sa fi comunicat cu Securitatea, mai ales avand in vedere ca dosarele preotilor abia s-au predat la CNSAS. Nu pot sa fac asemenea aproximari pentru ca ma dau in judecata.

Eu pot sa spun ca a existat o infiltrare a clericilor de catre Securitat, asa cum dovedesc documentele pe care le-am consultat.

Rep.: Asa cum bine stiti, generalul Pacepa, in "Orizonturi rosii", il deconspira pe Bartolomeu Anania ca agent al Securitatii.

M.O.: Da, dar deocamdata nu au existat confirmari la nivelul CNSAS in legatura cu aceste incriminari. Deci ramane ca in conditiile in care CNSAS va prelua in totalitate arhiva fostei Securitati sa se pronunte si in privinta acestei chestiuni.

Bartolomeu a dat cu subsemnatu’

Rep.: Da, insa, in acest moment exista cel putin aceasta prezumtie de colaborator al Securitatii, in ceea ce il priveste pe Bartolomeu Anania…

M.O.: Eu am gasit un singur document privindu-l pe Bartolomeu Anania. E vorba despre declaratii date de el la Securitate, pe vremea in care era arestat, cu privire la Sandu Tudor si altii din asa zisul lot "Rugul Aprins".

Securitatea a incercat sa-i transforme pe clericii si pe intelectualii din "Rugul Aprins" intr-o conspiratie de tip legionar, folosind legaturile lor cu persoane care, asemeni lui Bartolomeu Anania, au avut legaturi cu miscarea legionara.

"Activitatea CNI trebuie sa fie supusa controlului parlamentar"

Rep.: Sunteti consilier pe probleme de Securitate al premierului si reprezentantul acestuia in Comunitatea Nationala de Informatii (CNI). Este CNI un supraserviciu de informatii?

M.O.: Trebuie sa fac din capul locului mentiunea ca nu mi-am inceput activitatea efectiva in CNI. Astept Certificatul ORNISS pentru a avea acces la documente secrete.

Am avut insa intalniri cu domnul Sergiu Medar, consilierul prezidential pe probleme de securitate nationala, seful departamentului de Securitate nationala, cu reprezentanti ai Serviciilor de informatii din cadrul CNI. Aceste intalniri au avut un caracter de protocol.

Nu pot participa nici la sedintele conducerii, nici la sedintele operative ale acestei structuri.

In primul rand asa cum este stipulata modalitatea de functionare a CNI, el nu poate fi socotit un fel de supraserviciu de informatii, nu are nici un fel de atributii operative in domeniu.

CNI este in fapt un fel de grup de analiza si sinteza care centralizeaza informatiile venite de la serviciile si institutiile componente in buletinele analitice integrate, destinate factorilor de decizie politica. Din acest punct de vedere, activitatea sa poate fi benefica.

Pe de o parte pentru ca elimina posibilele contradictii existente intre serviciile de informatii cu privire la anumite subiecte, gandindu-se la un numitor comun, pe de alta parte, da nastere unei concurente profesionale de natura sa imbunatateasca calitatea muncii de informatii.

Datorita CNI nu vom mai avea, de acum inainte, tot felul de accidente cum s-au petrecut in trecut si care s-au datorat in multe situatii faptului ca serviciile de informatii de aflau intr-o concurenta neloiala.

Sunt de notorietate toate episoadele unei indelungate lupte care au existat intre UM 0215 si SRI, soldate deseori cu deconspirari ale unor actiuni.

Aceasta nu ma impiedica sa cred ca pentru reglementarea activitatii CNI este nevoie de o lege care sa fie dezbatuta de Parlament, asa cum pentru a impiedica orice suspiciune, activitatea CNI trebuie sa fie supusa controlului parlamentar pentru a nu crea un instrument asupra caruia planeaza suspiciunea ca ar putea fi folosit la un moment dat ca arma politica de catre presedintele Romaniei, oricine ar fi acesta.

"Basescu nu vrea sa imparta serviciile cu liberalii"

Rep.: De ce credeti ca presedintele Traian Basescu ezita sa schimbe sefii serviciilor secrete?

M.O.: In primul rand asta tine de modul in care Traian Basescu gestioneaza relatiile interpersonale. Presedintele a vazut in Radu Timofte si Gheorghe Fulga doi interlocutori gata oricand sa-i faca pe plac pentru a nu-si pierde postul. Cei doi nu mai au un PSD la care sa se intoarca.

Drept care Traian Basescu poate fi sigur de fidelitatea acestora fata de el insusi. Pe de alta parte, daca i-ar fi schimbat, succesiunea ar fi trebuit discutata in Alianta.

Fara indoiala ca unul dintre locuri ar fi revenit PNL si deci s-ar putea spune ca Traian Basescu ar fi pierdut controlul absolut, control direct si personal, pe care il exercita prin directorii pusi de Ion Iliescu la servicii. Deci nu vrea sa-i imparta cu liberalii.

Blaga, lucrat de "Doi si-un sfert"

Rep.: Din cate stiu ati sustinut ca este posibil ca in viitor sa apara un scandal legat privind dosarul lui Vasile Blaga, ministrul de Interne. Ati mai spus ca SRI are un dosar intocmit in perioada in care Vasile Blaga era sef al Vamilor…

M.O.: Nu am spus de doar SRI. Este vorba despre niste sesizari in prima instanta, niste sesizari care nu au fost verificate la data respectiva, facute de fosta "Doi si un sfert" cu privire la posibilele ilegalitati pe care Vasile Blaga le-ar fi facut in perioada in care era sef al vamilor.

Rep.: Ce gen de ilegalitati?

M.O.: Respectivele date nu s-au concretizat in dosare de urmarire penala, ceea ce face ca ele sa nu se fi confirmat. Nu am nici un fel de date ulterioare cu privire la aceste date din 1996. Este vorba despre Raportul de activitate pe 1996 al "Doi si-un sfert".

Era vorba despre o nota din Raportul "Doi si un sfert" catre CNAICO (Consiliul National de Actiune Impotriva Coruptiei si a crimei organizate). O sinteza din asta in care ziceau ei ce-au mai facut, pe cine au mai urmarit.

Si acolo aparea si Blaga cu unele informatii, dar se specifica ca e vorba despre informatii neverificate, nu au fost verificate de politisti. E o problema pe care domnul Blaga ar trebui sa o lamureasca… S-a dat NUP sau ce s-a intamplat. A negat ca ar fi facut ilegalitatile respective.

"Comunismul nu a disparut, doar s-a privatizat"

Rep.: Pe cine credeti ca ar trebui sa vizeze Legea lustratiei?

M.O.: In primul rand, legea asta ar avea sansa oferirii unui Parlament curat, a unui aparat de executiv si a unei birocratii ferite de orice ingerinte din partea fostei Securitati sau a activistilor.

Cred ca este necesar sa avem asa ceva, in special datorita faptului ca, in opinia mea, fostii securisti si activisti continua sa aiba o mare parte din economia nationala. Ceea ce a dus practic la conservarea unor structuri ale vechiului regim.

Eu spun ca in Romania comunismul nu a disparut in Romania, numai ca s-a privatizat. Asta datorita procedurilor din ultimii sapte ani care au fost conduse discretionar de catre Ion Iliescu si de catre grupurile comuniste si securiste din jurul sau. Acest sistem este unul mafiot, creat in vremea respectiva.

In perspectiva integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, eforturile celor care au facut averi imense indeosebi in vremea respectiva este de a le legaliza. Asa s-a nascut "matusa Tamara".

Ceea ce trebuie sa demaram este un control total asupra modului in care s-u facut aceste averi, pe de alta parte sa impiedicam orice ingerinte de natura sa deturneze acest proces demarat de Justitie. Lustratia poate fi primul pas spre demantelarea acestui sistem.

Vreau sa observ ca in tarile in care s-au aplicat aceste masuri de lustratie, riscul coruptiei este mult mai scazut decat in tarile in care nu s-a pus problema lustratie.

De exemplu Cehia, care a avut parte de o lustratie profunda si radicala este tara fosta comunista pe departe cea mai putin corupta.

"Basescu a slabit majoritatea celor care doreau masuri radicale privind deconspirarea"

Rep.: Credeti ca sub presedintia domnului Ticu Dumitrescu CNSAS va fi mai eficient?

M.O.: Cred ca Ticu Dumitrescu va fi capabil sa faca curatenie acolo. Sper ca Ticu Dumitrescu sa fie ajutat de oamenii pe care Traian Basescu si I-a plasat in interiorul CNSAS - Dragos Petrescu si Corneliu Turianu.

Desi in cazul primului am indoieli legate pe de o parte de totala sa lipsa de experienta in domeniul arhivelor, cat si datorate obedientei de care a dat dovada, asa cum il cunosc. Corneliu Turianu, desi a fost propus de PD, poate fi socotit un om al presedintelui Basescu.

Pentru ca presedintele nu a putut propune doi, Turianu a fost sustinut de PD. Asa si-a pierdut Dinescu locul. Imi aduc aminte ca domnul Turianu a fost unul dintre cei care a impiedicat aprobarea legii Ticu in forma actuala.

Cei doi pot vota la o adica si daca li se cere si din convingere alaturi de cei care nu vor deconspirarea Securitatii. Decizia presedintelui Basescu a slabit practic majoritatea confortabila a celor care doreau masurile radicale privind deconspirarea.

Rep.: Credeti ca, asa cum s-a sustinut deseori, infiintarea noii Mitropolii a Clujului, Alba Iuliei, Crisanei si a Maramuresului reprezinta o victorie a Securitatii?

M.O.: Personal, ca istoric, regret decizia luata, nu o consider justificata, nici administrativ, nici din punct de vedere istoric. Cred ca Bartolomeu Anania, indiferent daca a colaborat sau nu cu Securitatea, a reusit sa starneasca astfel un scandal care a dat o grava lovitura Bisericii Ortodoxe din Transilvania. O lovitura pe care Securitatea nici nu visa sa o administreze.