"Fata de trecutul Romaniei din ultima jumatate de secol, intretinut de oameni care pe vremea dictaturii ceausiste se bucurau de prerogativele conducerii de partid, iar ulterior s-au ascuns dupa cele ale unei puteri democratice, consideram ca trebuie precizata pozitia oamenilor cu putere de decizie in aceasta tara, la fel cum au facut si cei din Ungaria, Albania, Cehia sau Slovacia.

In noul context al aderarii la Uniunea Europeana, trebuie sa putem spune cu mandrie ca suntem o tara cu constiinta impacata, curatata de vechi metehne pe care europenii le-ar putea privi ca pe eventuale pericole la adresa democratiei"- initiatorii Legii Lustratiei - deputat Viorel Oancea, deputat Mona Musca, senator Adrian Cioroianu si deputat Eugen Nicolaescu - toti membri PNL.

Pana acum, proiectele Legii Lustratiei au fost respinse si modificate pana la diluarea tuturor initiativelor legislative timp de 15 ani, dar probabil daca aceasta initiativa legislativa a liberalilor va fi adopatata fara modificari prea mari se va face lumina - atat in trecut cat si in viitor - in ceea ce priveste clasa conducatoare din Romania.

Lege controversata

Proiectul Legii Lustratiei se refera la limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist.

Pentru ca proiectul sa nu fie aprobat prin adoptare tacita, Senatul a aprobat prelungirea termenului pentru dezbaterea si adoptarea proiectului.

Proiectul de lege initiat de parlamentarii liberali a starnit nemultumiri in randul Comisiei juridice a Senatului, dar chiar si senatorii Aliantei DA au criticat proiectul, considerand ca prin adoptarea textului redactat de initiatori s-ar incalca anumite drepturi constitutionale.

Fara comunisti

Printre personale care sunt considerate ca ar fi facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist se numara cadrele cu functii de conducere din fostul aparatul central si local al PCR si UTC, activistii salarizati ai PCR si UTC care au desfasurat activitati in aparatul organelor centrale si locale ale organizatiilor politice, obstesti, de masa, precum si in unitatile economice si institutiile civile si militare.

De asemenea, din aceeasi categorie fac parte si persoanele care sunt fosti membri ai Consiliului de Stat, ai Consiliului de Ministri si Marii Adunari Nationale, dar si ministri secretari de stat, prim adjunctii si adjunctii ministrilor si secretarii de stat, precum procurori generali, presedinti ai instantelor judecatoresti civile, militare, sau ambasadorii, ministrii plenipotentiari si reprezentantii corpului diplomatic din strainatate.

Restrictii

Potrivit proiectului Legii Lustratiei persoanele care au fost enumerate mai sus, precum si altele care au facut parte din structurile regimului comunist nu mai pot candida, nu mai pot fi alese si nu vor mai putea fi numite timp de 10 ani de la intrarea in vigoare a legi pentru anumite demnitati si functii.

Printre aceste functii pe care fostii componenti ai structurilor comuniste nu le vor mai putea indeplini dupa intrarea in vigoare a legii se numara cele de membru al guvernului, de conducator in cadrul ministerelor sau cea de senator si deputat. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca persoanele respective nu vor putea ocupa functii si nu vor putea fi membri in cadrul unor institutii precum CNVM, SRR, CNSAS sau BNR.

Persoanele vizate nu vor mai putea detine nici functii in administratia locala, justitie, diplomatie, politie armata si servicii de informatii.

Delaratie de raspundere

In cazul in care acest proiect de Lege va intra in vigoare, toate persoanele care isi vor depune candidatura pentru una dintre functiile prevazute in proiect vor fi nevoite sa prezinte o declaratie pe propria raspundere prin care sa precizeze daca s-au aflat sau nu in structurile de putere ale regimului comunist.

Declaratia pe propria raspundere depusa de catre candidati va fi verificata de catre Birourile electorale de circumscriptie care vor putea respinge candidatura persoanelor care au detinut functii in timpul regimului comunist, iar rezultatele birourilor electorale se vor publica in Monitorul Oficial.

Posturi vacante

Dupa intrarea in vigoare a Legii Lustratiei, chiar si persoanele care deja ocupa functii in institutiile statului vor fi obligate sa depuna la institutia la care isi desfasoara activitatea o declaratie pe propria raspundere prin care sa precizeze daca au facut parte din structurile de putere ale regimului omunist.

In cazul in care persoanele nu depun declaratia timp de 30 de zile, ele vor fi demise imediat dupa expirarea termenului, iar persoanele care, potrivit declaratiei, nu sunt compatibile cu prevederile viitoarei legi vor fi eliberate din functie.

Persoanele care au dreptul de a face numiri pentru anumite functii prevazute de lege sau au datoria de a verifica numirile facute sunt obligate sa verifice daca persoanele aflate in exercitarea respectivei functii s-au aflat intr-una dintre situatiile privind statutul profesional inainte de 1989.

Astfel, persoanele care vor face numiri pentru functiile enumerate mai sus vor putea cere un certificat de la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii si vor verifica la Directiile de munca, oficiile de pensii si orice alta institutie abilitata compatibilitatea celor care sunt sau care urmeaza sa ocupe o unctie in respectiva institutie in conformitate cu Legea Lustratiei.

ervatiile Guvernului

Pe marginea legii initiate de catre deputatii liberali, guvernul a adus o serie de amendamente pe care le-a trimis Camerei Deputatilor. Observatiile incep chiar cu primul articol al legii unde sunt enumerate categoriile de persoane care sunt considerate ca facand parte din structurile de putere si din aparatul represiv.

Astfel, guvernul considera ca aceste prevederi nu sunt sufiecient de clare si de precis formulate.

Referitor la organele de conducere centrala si locala ale PCR au fost facute observatii privind necesitatea detalierii, in cazul organelor locale, pana la ce nivel se considera ca persoanele care au fost in astfel de structuri au participat din propria vointa si convingere la activitatea comunista.

Simpla formulare cum este prezentata in lege "organe centrale si locale" poate crea numeroase interpretari abuzive.

De asemenea, propunerea legislativa aminteste doar de organizatia de tineret a PCR si nu cuprinde nici o referire la o alta organizatie a partidului, Uniunea Generala a Sindicatelor din RSR, avand in vedere faptul ca persoanele care detineau posturi de conducere ale acestei organizatii aveau un rol important in structurile comuniste.

O alta observatie facuta este cea referitoare la organele obstesti si de masa, notiune care, potrivit guvernului, este mult prea generala si se impune detalierea acesteia.

Clerul la control

Cu toate ca din aparatul central al statului au fost enumerate structuri importante, in Lege nu se specifica nimic de reprezentanti ai altor medii, precum cel financiar sau bisericesc, iar guvernul considera ca ar trebui analizate si situatiile reprezentantiilor acestora.

In perioada comunista, institutiile financiare erau organizate in Banca Nationala, Banca Romana de Comert Exterior, Banca Agricola si Banca de Investitii.

In ceea ce priveste Biserica Ortodoxa Romana, a existat o perioada in care sefii cultelor nu puteau fi recunoscuti in functie decat in baza unei aprobari a prezidiului Marii Adunari Nationale.

In ceea ce priveste presa, justitia, diplomatia si invatamantul politic, este evidenta necesitatea clasificarii din punct de vedere conceptual al criteriilor care au stat la baza enumerarii acestor domenii si functii din perioada comunista.

O alta observatie facuta este cea care vizeaza situatia presedintelui Romaniei, care nu se poate conforma procedurilor propuse in initiativa legislativa, deoarece pentru aceasta functie se prevede in Constitutie o procedura speciala de suspendare din functie si respectiv punere sub acuzare.

Ramanand la capitolul Anticonstitutionalitate, guvernul atrage atentia ca situatia deputatilor si senatorilor poate fi schimbata potrivit Legii Lustratiei numai daca Constitutia va fi modificata in ceea ce priveste calitatea functiei pe care acestia o indeplinesc.

In prezent, potrivit Constitutiei, senatorii si deputatii nu pot fi demisi. Mai departe, statutul functionarilor publici stipuleaza modalitatea de incetare a raporturilor de serviciu si nu demiterea din functie.

Cu toate ca prezenta initiativa legislativa a starnit controverse printre demnitari, guvernul sustine adoptarea proiectului de lege sub rezerva insusirii observatiilor si propunerilor facute de acesta.