Elie Wiesel, contra intereselor Romaniei

de Teofil Ivanciuc     Gazeta de Maramures
Luni, 27 martie 2006, 0:00


(Foto: )

Elie Wiesel, singurul ardelean laureat al Premiului Nobel, si-a completat colectia de gafe impotriva Romaniei, tara sa natala. Recent,Wiesel s-a alaturat sustinatorilor ideii de infiintare a Universitatii de Stat maghiare, prin scindarea Universitatii „Babes Bolyai" din Cluj Napoca.



Gafa de proportii sau impostura din partea singurului ardelean laureat al premiului Nobel. Elie Wiesel s-a alaturat unei petente contrare intereselor tarii sale natale.



Grupul care sustine reinfiintarea Universitatii „Bolyai" a reusit sa colectioneze pe lista aderentilor la aceasta idee, pe langa cativa politicieni UDMR, si 79 de personalitati ale lumii academice din 23 de tari, in frunte cu sase laureati ai Premiului Nobel, printre care si Elie Wiesel! Pe 8 februarie, in trei orase simultan (la Cluj-Napoca, Budapesta si Salzburg) a fost prezentata scrisoarea de sustinere a reinfiintarii Universitatii „Bolyai", semnata de un comitet de initiativa, politicieni UDMR si personalitati academice. Scrisoarea a fost expediata presedintelui Comisiei Europene (Jose Manuel Barroso), presedintelui Romaniei (Traian Basescu) si prim-ministrului Romaniei (Calin Popescu Tariceanu).



In scrisoare, semnatarii „constata" ca din 1990 nu s-a realizat nici un progres in privinta „respectarii libertatilor din viata universitara si a drepturilor minoritatilor din Romania"!



Se aduce ca argument faptul ca in alte tari exista exemple de universitati de stat in limbile minoritatilor, si ca desi „la ora actuala, Romania are multe probleme de rezolvat, totusi credem ca, in vederea constituirii unei societati cu adevarat democratice, autoritatile romane ar trebui sa asigure drepturi minoritatii maghiare, cu o populatie de 1.500.000 de suflete pe teritoriul Romaniei.



Din aceste motive cerem insistent sa fie luate masuri imediate pentru restabilirea Universitatii „Bolyai" din Cluj-Napoca drept universitate de Stat" (care a existat intre 1945-1959, n.red.) - conform documentului.



Desi recunosc faptul ca in Transilvania exista doua universitati private cu predare in limba maghiara, semnatarii sustin ca maghiarii din Romania sunt departe de a fi reprezentati conform ponderii lor demografice in invatamantul superior din Romania.



Pozitia Universitatii „Babes Bolyai" din Cluj Napoca (UBB) a fost exprimata de profesor Ladislau Gyémánt, decanul Institutului de Studii Europene din cadrul UBB.



Conform acestuia, Elie Wiesel si restul personalitatilor academice, au fost informati unilateral de catre Comitetul de Initiativa „Bolyai" despre situatia de la UBB, dar nu au fost niciodata in vizita la Cluj, asa ca nu cunosc situatia reala.



Ca o paranteza, unul dintre motivele doririi scindarii cu orice pret a UBB este faptul ca rectoratul Academiei de Muzica „Gheorghe Dima" din Cluj a refuzat sa infiinteze clase de muzica in limba maghiara (nu radeti, ca e de plans!). Fara comentarii.



Asocierea numelui unicului ardelean laureat al Premiului Nobel cu ideea infiintarii Universitatii de Stat maghiare, prin scindarea Universitatii „Babes Bolyai" din Cluj Napoca, ne reaminteste de alte momente in care Wiesel a comis gesturi controversate.



Wiesel, erou sau impostor?



Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobelului pentru Pace in 1986, ascunde o serie de fapte si vorbe mai putin cunoscute romanilor. Bunaoara, intre noiembrie 1947-ianuarie 1949, el a lucrat in Israel ca jurnalist al bandei teroriste Irgun.



Perioada coincide cu cea in care respectiva grupare a bombardat hotelul King David si a comis masacrul de la Deir Yassin, doua dintre cele mai crude si barbare acte de terorism.



Din aceasta cauza, Wiesel si-a atras oprobiul unui potpuriu de personalitati evreiesti si de alte nationalitati (precum profesorul McGowan, care a declarat ca Elie Wiesel este „simbolul ipocriziei", conform articolului sau din revista „Washington Report on Middle East Affairs").



De asemenea, si personalitatile evreiesti (!) Norman Finkelstein sau Noam Chomsky, il descriu pe Elie Wiesel, laureat a sute de premii si onoruri, prin cuvintele "un impostor ingrozitor".



Ei ii reproseaza acestuia (care a scris ca "opusul iubirii nu este ura, ci indiferenta"), ca este el insusi total indiferent la suferintele palestinienilor sau ale celor peste o suta de milioane de victime ale comunismului.



Elie Wiesel este cel care a scris cu propria-i mana, in cartea „Legends of Our Time": „Fiecare evreu trebuie sa rezerve in fiinta lui o zona aparte pentru ura - o ura sanatoasa, barbateasca - pentru tot ceea ce este personificat in nemti si pentru ce supravietuieste la nemti".



Dar ura sa pentru poporul german nu l-a impiedecat ca in ianuarie 1945, atunci cand se afla internat la spital la Birkenau din cauza unei infectii la un picior, la apropierea trupelor sovietice, sa prefere sa se retraga in Germania impreuna cu trupele naziste, in loc sa-i astepte pe rusi (conform propriei autobiografii).



Wiesel la Sighet



Sunt filosemit (argumentele mele constand macar in numeroasele articole publicate in GAZETA), dar nu pot omite momentul din 2002, cand Wiesel a vizitat ultima data Sighetul insotit de Ion Iliescu. Ca simplu concetatean al laureatului cu Nobel m-am simtit profund jignit.



Trecand peste primirea demna de un vicerege al Indiilor (cu copii de 3-5 ani echipati in costume populare, care scandau dirijati de educatoare: „Wiesel-Iliescu"), cele cateva cuvinte adresate de Elie Wiesel sighetenilor au ranit: „am venit aici fara nici un fel de ura si fara nici un fel de amaraciune.



Cu totii v-ati nascut dupa razboi si tot ce s-a intamplat atunci nu este responsabilitatea dumneavoastra. Nici nu sunt sigur ca stiti de fapt ce s-a intamplat in 1944. Poate ca parintii sau bunicii dumneavoastra mai traiesc, duceti-va acasa si intrebati-i ce s-a intamplat atunci cand, in Sighet, exista o comunitate evreiasca infloritoare.



Cum de s-a intamplat ca foarte curand n-a mai ramas nici un evreu? Intrebati-i daca atunci au varsat vreo lacri ma, daca au dormit bine dupa tot ce s-a intamplat. Iar dumneavoastra poate veti spune copiilor vostri ca ati vazut un evreu care s-a intors la Sighet".



Cuvinte grele, aruncate gratuit, nedemne. Daca nu stie ca nu romanii, ci maghiarii l-au deportat, i-o reamintim. Daca nu stie ca romanii au regretat atunci (si acum) plecarea evreilor, i-o reamintim. Daca nu crede ca romanii din Sighet au vrut, dar n-au putut, sa impiedice armata de ocupatie horthista sa-si duca la bun sfarsit misiunea criminala de deportare, ii sugeram sa studieze arhivele.



In rest, pentru un om care a lucrat nu o data contra intereselor Romaniei (desi a primit aici multiple onoruri), nu pot sa am stima.



Contestat de Ionesco si Goma



La 6 iunie 2001, Elie Wiesel a fost ales membru de onoare al Academiei Romane, „ca omagiu pentru eminenta opera spirituala si morala inchinata umanitatii contemporane".



De la aceasta inaltime, Wiesel a dat lectii romanilor, reprosandu-le nepasarea si cruzimea cu care au asistat la deportarea evreilor din Sighet, omitand cu buna stiinta ca deportarile au fost instrumentate de catre autoritatile maghiare.



Paul Goma il dispretuieste cu fervoare pe Wiesel pentru ca acesta ar fi declarat la televiziunea franceza, in anii ’80, ca a fost deportat din Sighet in aprilie 1944 de jandarmii romani (desi deportarile de la Sighet la Auschwitz au fost executate de jandarmi unguri sub jurisdictie maghiara).



Wiesel a retractat ulterior, sustinand ca a descris exact episodul in romanul sau, „Noaptea", dar faptele raman, iar prietenul sau, Eugene Ionesco, i-a reprosat falsificarea istoriei.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















316 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by