Afacerea "scoli reabilitate"

de Helga Kovacs, Vasile Balan     Informatia de Vest
Marţi, 28 martie 2006, 0:00


(Foto: )

Lucrarile de reabilitare a celor 21 de unitati scolare bihorene cuprinse in programul national au fost atribuite, nimeni nu stie cum, firmelor unor influenti „constructori" locali



In anul 2005 au fost reabilitate doua scoli, valoarea contractelor fiind de 192.800 euro, iar in prezent sunt in derulare lucrari la un numar de zece scoli, valoarea contractelor fiind de 1.232.824 euro



Inspectoratul Scolar al Judetului Bihor, care este partener in proiect, nu vrea sa ofere informatii detaliate referitoare la implementarea proiectului



233 de scoli, 35 de oameni, 9 luni…



Oficial, obiectivele declarate ale programului au fost reabilitarea, modernizarea si mobilarea scolilor, restabilirea sigurantei in exploatare a cladirilor scolare in pericol iminent de colaps si eliminarea dezavantajelor educationale ale elevilor care invata in asemenea scoli.



Programul de Reabilitare este condus de Directia Reabilitare Scoli din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, fiind incredintat spre administrare Unitatii de Management a Proiectului, care inglobeaza Directia Reabilitare Scoli si Departamentul Tehnic.



La nivelul judetului exista un manager judetean de proiect, care controleaza si organizeaza activitatile programului.



Unitatea de Management a Proiectului raporteaza activitatea conducerii Ministerului Educatiei si Cercetarii, Bancii Internationale de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Bancii de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) si este controlata financiar-economic de toti cei 3 co-finantatori.



Din cele 842 de scoli incluse in Program, 300 se demoleaza, se reconstruiesc sau se extind, iar restul se consolideaza.



Sefii din Ministerul Educatiei si Cercetarii nu par deloc ingrijorati de soarta copiilor care invata la sate in scoli improvizate. Ajutorul dat de Banca Mondiala, de sute de miliarde de lei, pentru construirea si reabilitarea scolilor din mediul rural, a avut, cel putin pana acum o palida finalitate.



Un proiect ce trebuia incheiat in numai noua luni pare sa se prelungeasca pana la o data incerta. Sigur este doar ca pana acum termenele au fost deja prelungite de doua ori, o data de la 1 septembrie la 24 decembrie 2005, apoi pana pe 30 martie 2006.



Lucrurile nu stau insa bine deloc nici acum, cand a mai ramas o saptamana pana la termenul scadent. Directorii scolilor incluse in program se plang ca lucrarile sunt departe de a fi terminate sau ca au fost facute de mantuiala.



Firma care a fost omniprezenta in afacerea „scoala din chirpici" din judetul Bihor este Selina SRL, patronata de controversatul Beniamin Rus. Cum a ajuns firma lui Rus sa lucreze la reabilitarea scolilor? Unele lucrari au fost luate in sub-antrepriza de la S.C. Topaz Grup Prodexim SRL Bistrita, iar altele castigate la licitatie.



Problema este ca firma bistriteana nu a confirmat „capabilitatea" de a finaliza lucrarile in termenul stabilit. Localnicii din satele in care sunt amplasate scolile ce asteapta sa fie reabilitate sustin insa ca lucrarile s-ar fi putut face fara prea mari probleme daca ar fi fost incredintate mai multor firme.



Societatea bistriteana pentru care a fost „aranjata" afacerea reabilitarii scolilor s-a trezit ca are de reparat si construit 233 de scoli in numai noua luni. Un calcul elementar arata ca, in aceasta situatie, Topaz Grup ar fi trebuit sa construiasca, in medie, 26 de scoli intr-o luna.



Acest lucru presupune ca firma sa dispuna de tot atatea echipe de muncitori. In declaratia depusa in 2004 la Ministerul de Finante, Prodexim Grup declara ca are doar 35 de angajati. O alta conditie de a se incadra in grafic ar fi fost si aceea ca lucrarile sa fie facute bine de la inceput. Nici acest lucru nu a fost respectat.



„Am avut destul de multe probleme cu ei. Materialele nu sunt de calitate, iar lucrarile au fost facute in graba, de mantuiala" – sustin reprezentantii scolilor reparate de Topaz Grup.



O ancheta „matrasita"



Practic, constructia scolilor trebuia facuta de mai multe firme. Ministerul motiveaza faptul ca a incredintat lucrarile unei singure firme prin faptul ca acestea erau urgente si nu ar fi fost timp suficient sa negocieze cu mai multe societati.



Scolile astfel realizate arata ca niste hangare, spun directorii, mai ales ca unele sunt si colorate intr-o nuanta de verde fosforescent de te dor ochii. Nimeni insa nu ar mai fi cartit daca executia cladirilor s-ar fi terminat la termenul stabilit.



O culoare de prost gust ar fi fost compensata de certitudinea ca oamenii isi pot trimite copiii in siguranta la scoala, fara teama ca se poate pravali oricand tavanul peste ei.



Cum a decurs licitatia la Ministerul Educatiei? Greu de spus. In conditiile legii, sustine ministerul, care, dupa aproape jumatate de an de intarziere, ameninta firma cu penalitati. Un lucru este cert: sute de miliarde de lei au ajuns in buzunarul unei firme care nu si-a facut treaba.



Inspectoratul Scolar al Judetului Bihor este partener in proiect cu rol in selectarea scolilor eligibile, acordarea de consultanta tehnica si implementarea proiectului la nivel local si regional.



Spre deosebire de alte inspectorate scolare judetene, care ofera pe site-urile propriii informatii detaliate despre programul de reabilitare ale scolilor, site-ul ISJ Bihor este intr-o interminabila reconstructie, ca si scolile incluse in acest program.



Avand in vedere sumele vehiculate in aceasta afacere, miza ocuparii unui post in Directia pentru Reabilitarea Scolilor din cadrul MEC era mare.



In urma verificarilor pe care le-au facut la Directie, reprezentantii Ministerului Educatiei si Cercetarii au ajuns la concluzia ca patru dintre angajatii acestei directii nu au pregatirea necesara ocuparii posturilor pentru care au fost angajati.



Nicolae Postavaru, directorul directiei, a emis o nota in care a decis schimbarea din functii a celor patru. Printre ei s-a numarat si Mihnea Costoiu, fostul secretar general al ministerului.



Dupa cum au aratat si alte publicatii, in cele aproape 3.000 de unitati scolare cuprinse in programele „Reabilitare scoli" si „Invatamant rural", derulate de Ministerul Educatiei, in septembrie 2005 doar 134 erau pregatite pentru inceputul noului an scolar.



La circa 740 de scoli nu erau atribuite contractele de proiectare, iar pentru aproape 180 de scoli se faceau inca studii de fezabilitate si proiectare. Pana la sfarsitul anului trecut, au fost finalizate lucrarile doar la 258 de scoli.



In cazurile cele mai flagrante din sistemul invatamantului de stat, anchetele Corpului de Control al ministrului Educatiei si Cercetarii, Mircea Miclea, continua sa fie superficiale.



Asa cum presa a semnalat in mai multe randuri, la una dintre aceste investigatii, concluziile finale, afisate prin tot felul de comunicate oficiale, atrag numeroase suspiciuni, care au drept cauza fie implicarea unor interese politice, fie, pur si simplu, din lipsa de profesionalism.



Postavaru parte-si face



Frauda de care inspectorii ministeriali nu au suflat o vorba este de cateva milioane de dolari. Pentru aplicarea acestui program european, Ministerul Educatiei si Cercetarii a creat Directia Reabilitare Scoli (DRS), numindu-l in 1997, in functia de director general, pe Nicolae Postavaru, de profesie inginer.



In cadrul acestei directii a fost creata o subunitate, intitulata bombastic Unitatea de Management al Proiectului (UMP).



Direct raspunzator de suspecta gestionare a banilor este directorul programului, in persoana lui Nicolae Postavaru, care a incheiat, in 2003, un contract de consultanta cu firma particulara Societatea de Management, Consulting si Tehnologie in Constructii, a carui membru fondator si vicepresedinte nu este altul decat… inginerul Postavaru.



UMP nu are personalitate juridica, fiind doar un simplu ordonator de credite. Mai mult, in cadrul UMP au mai fost formate alte doua structuri, una privind din fondurile nerambusabile ale Uniunii Europene. Cealalta structura are ca obiect de activitate reabilitarea unitatilor de invatamant cu banii Bancii Mondiale.



Prin urmare, prin aceasta ultima structura s-au semnat cele doua contracte. Insa conform opiniei unuia dintre inspectorii Corpului de Control al MEC, acestea nu au nici o valoare, deoarece Ministerul Educatiei nu apare pe antetul documentelor si, in baza, nu figureaza nici o semnatura a vreunui responsabil din minister.



In schimb, se desluseste doar pecetea Vasilicai Cristina Icociu, fostul jurist al M.Ed.C, care a semnat, dar nu in calitatea sa oficiala, ci ca jurist particular.



Nicolae Postavaru, ex-directorul DRS, a refuzat sa faca publice contractele semnate, pretextand ca „regulamentul de ordine interioara ii interzice acest lucru".



In privinta functiei pe care a detinut-o la SMCTC, Postavaru sustine ca licitatia pentru desemnarea firmei de consultanta la care el a lucrat s-a facut in 1998, pe vremea cand el nu era inca director.



Acesta a recunoscut ca este imputernicit cu drept de semnatura pentru aceste fonduri, sustinand ca jurista Icociu a semnat ca angajata al ministerului.



Aceasta noua structura administrativa, DRS, total autonoma financiar, a facut un imprumut total de 201 milioane euro, pentru Proiectul de modernizare a infrastructurii scolare, si de 34 milioane dolari, pentru cel legat de invatamantul rural.



Prin aceste doua proiecte, peste 1.500 de scoli urmau sa intre in programul de reabilitare. Din 2003 si pana in prezent, doar in circa 500 de unitati de invatamant s-au incheiat lucrarile. Practic, Nicolae Postavaru a avut toata libertatea in manipularea acestor bani.



Chiar unul dintre subordonatii sai din directie a declarat ca controlul ministerului a fost facut de mantuiala si ca adevarata ancheta trebuia efectuata in teren, la scolile reabilitate, deoarece numai la achizitionarea mobilierului scolar, in valoare totala de 15 milioane de dolari, directia ar fi incasat un comision de trei milioane de dolari. In certificatele contabile, lucrurile stau bine, numai ca mobilierul achizitionat nu corespunde cu parametrii impusi in registrul de sarcini.



In replica, inginerul Postavaru a zis ca el nu are cunostinta de aceasta acuza si ca nu mai raspunde la intrebari, deoarece si-a prezentat demisia de la conducerea directei.



La randul sau, directorul biroului de presa al M.Ed.C, Mircea Muresan, a confirmat faptul ca ministrul Mircea Miclea a semnat in 27 aprilie 2005 cererea de demisie a directorului Nicolae Postavaru.



Ancheta interna s-a axat doar pe un control asupra activitatii personalului din DRS si asupra actelor contabile ce au fost prezentate de catre directorul Postavaru.



Adevarata ancheta trebuia sa se efectueze in teritoriu, in cele 500 de scoli reabilitate, ca sa ne putem da seama de modul cum au fost efectuate lucrarile, daca calitatea materialelor de constructii corespunde cu standardele si inscrisurile din documente.



Alte acuze, venite din interiorul directiei pe care a condus-o inginerul Postavaru si pe care Corpul de control le recunoaste cu jumatate de voce, fac ca „piatra de moara" sa fie tot mai grea: lipsa hotararilor de Guvern privind nominalizarea scolilor ce urmau sa fie reabilitate; eliminarea unilaterala, fara acordul Bancii Mondiale, de pe lista, a catorva zeci de scoli, fara o motivatie prealabila; achizitionarea nemotivata a 50 de camere digitale de luat vederi pentru toti reprezentantii DRS.



Oricum, inspectorii si organelle de ancheta ar trebui sa se intrebe cum de Nicolae Postavaru a agonisit, doar intr-un singur an, un apartament de 104 metri patrati, o casa de vacanta de 100 mp si un teren intravilan cu o suprafata de 500 mp, asa cum reiese din declaratia sa de avere.



„Made by Selina"!



Purtatorul de cuvant al ISJ Bihor, Daniel Negrean, a facut recent, referitor la reabilitarea scolilor din judet, urmatoarea declaratie: „In cadrul programului PRIS , in anul 2005, s-au reabilitat si finalizat un numar de doua scoli in valoare totala de 192.800 euro, iar in prezent sunt in derulare un numar de zece scoli, in valoare totala de 1.232.824 euro (circa 43 de miliarde lei - n.n.). Tot in anul 2005, s-a finalizat si s-a avizat proiectul tehnic pentru cladirea Grupului Scolar Agricol Salonta, si s-a demarat proiectarea altor doua scoli.



In cadrul PIR, in anul 2005, au fost finalizate lucrarile de alimentare cu apa la sapte scoli din mediul rural si au fost incepute si finalizate in prezent lucrari la alte patru scoli. Tot in anul 2005, a inceput proiectarea la alte zece scoli din mediul rural privind lucrarile de asigurare a utilitatilor".



Reporterii nostri au inaintat Inspectoratului Scolar al Judetului Bihor o adresa in baza Legii 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public, cu urmatoarele intrebari: Cate scoli au fost reabilitate prin acest program in Bihor, care a fost suma alocata si ce firme au executat lucrarile? Care au fost scolile incluse in program? Cand a fost organizata licitatia? Care au fost firmele participante? In ce stadiu se afla lucrarile? Cate scoli au fost terminate?



Din raspunsul primit reiese ca in Programul de Reabilitare a Scolilor au fost cuprinse 21 de unitati scolare, cuprinse in mai multe transe de executie. In transa a II-a au fost cuprinse scolile din Pestis, Suplacu de Tinca si Haieu, lucrarile fiind executate de firmele Ciac S.A. si Selina SRL. Valoarea lucrarilor a fost de 141.516 dolari.



In transa a IV-a, in care s-au decontat lucrari in valoare de 834.665 dolari, potrivit comunicatului ISJ Bihor, au fost reabilitate scolile cu clasele I-VIII din Osorhei, Sacueni (C1+C2), Vadu Crisului, Fegernic, Rontau II, Scoala Generala „Lucretia Suciu" din Oradea si Scoala cu Clasele I-IV din Astileu, executia lucarrilor fiind atribuita firmelor Constructii Bihor S.A., Ciac S.A., Selina SEL si Conar Arad. In transa a V-a, s-au executat reparatii la scolile din localitatile Serani, Tinca (Scoala cu clasele I-IV), Diosig, Viisoara, Biharia, Scoala nr. 13 Oradea, Tiganesti, Les, Husasau de Tinca, Dijir si Inand. Lucrarile de reabilitare, in valoare de 954.7178 dolari, au fost incredintate societatilor Garant SRL Bistrita si Selina SRL. In total, au fost cheltuiti 1.930.898 dolari (aproape 60 de miliarde lei) pentru afacerea „scoli reabilitate" in judetul Bihor.



Demn de mentionat este faptul ca toate firmele amintite apartin unor oameni de afaceri controversati (Gavrila Ghilea, Beniamin Rus, Ioan Mintas). „Jongleriile" la care a recurs Beniamin Rus pentru a obtine contracte finantate din bani europeni il pot costa scump.



El e pe punctul de a fi trecut pe lista constructorilor care nu mai au dreptul sa liciteze pentru lucrari finantate din fondul SAPARD. Prin prisma celor de mai sus, putem usor deduce in ce conditii au „castigat" aceste firme licitatiile la care au fost atribuite lucrarile de reabilitate a scolilor bihorene si ce „calitate" au acestea.



Ar fi cazul, credem noi, ca organele de ancheta sa arunce o privire mai amanuntita asupra acestor afaceri incropite pe criterii politice, dar pe bani publici. Suntem convinsi ca am avea parte de mari surprize.




















Citeste pe Stirile ProTV

VIDEO Reacția unui italian care și-a pierdut numărul la mașină pe o stradă inundată din România 

După zile caniculare vremea a întors foaia în acest sfârşit de săptămână. În Dâmboviţa, mai multe gospodarii şi străzi au fost inundate, iar grindina a distrus grădinile.

906 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version