Dezvaluiri soc ale unui fost cadru MAI. Cristian Panait a murit din cauza curajului de a deschide un dosar penal impotriva judecatoarei Valentina Tatulescu de la Curtea de Apel Bucuresti.

Potrivit unei scrisori primite din partea unui fost cadru MAI, apropiat al procurorului Panait, judecatoarea a savarsit falsuri intr-un proces de revendicare a unui imobil din Bucuresti, sustinand ca revendicatoul ar fi lasat la latitudinea instantei (pe care ea o prezida) daca sa-i restituie imobilul sau nu.

Numai ca, asa cum reiese din continutul documentelor, in perioada in care Tatulescu a dat sentinta, petitionarul era internat in spital pentru a fi operat de prostata.

Din aceasta cauza, la 29.03.2001, petentul a facut plangere penala la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), impotriva judecatoarei Valentina Tatulescu pentru abuz si fals. Cauza a fost instrumentata de catre Cristian Panait.

Inca de la inceperea anchetei, sustine autorul scrisorii, procurorul Panait a primit "indicatii pretioase" de la diverse persoane suspuse pentru a lasa in pace acest dosar. Mai mult, Panait chiar ar fi fost amenintat ca va fi mutat la alta sectie a Parchetului sau i se va lua dosarul.

Pentru ca avea probe tari si pertinente, Panait s-a incapatanat si dupa ce a finalizat rechizitoriul, l-a trimis in instanta Curtii de Apel. Aici, alta surpriza, mai sustine autorul scrisorii.

Dosarul a disparut subit, iar presedintele completului de judecata a dispus un alt termen pentru ca "reclamantul sa gaseasca dosarul". Cum era de asteptat, dosarul nu a fost gasit la o persoana din conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Prin procurorul Cristian Panait, reclamantul a primit invitatia de a se prezenta la Parchet pentru a fi audiat de catre persoana din ICCJ.

Aceste aspecte erau cunoscute inclusiv in Ministerul Justitiei, motiv pentru care cineva de-acolo l-ar fi sfatuit pe reclamant sa nu se prezinte pentru ca oricum respectiva persoana nu are nici o calitate in respectivul dosar si urma sa-l oblige sa-si retraga plangerea.

Ba mai mult, reclamantul a fost invinuit ca el si-ar fi luat dosarul. Cu alte cuvinte, el facea plangerea si tot el isi fura dosarul. Intr-un final s-a descoperit ca dosarul ar fi fost luat de catre persoana din Instanta Suprema pentru a musamaliza ancheta impotriva judecatoarei Tatulescu.

Potrivit semnatarului scrisorii, judecatoarea Tatulescu ar fi contribuit la musamalizarea cauzei deputatului PSD Viorel Gheorghiu, cel care si-a inscenat furtul BMW-ului. De asemenea, reclamantul mai sustine ca procurorul Panait i-ar fi spus ca Alexandru Lele, de la Parchetul Oradea, era nevinovat de cele pentru care era acuzat.

Insa, Panait ii spusese fostului cadru MAI ca primise dispozitie sa-l infunde pe Lele pentru ca se implicase in anchetarea unor persoane importante din PSD Oradea si a deranjat foarte tare conducerea de la Bucuresti.

Din afirmatiile reclamantului, reiese ca Panait ar fi cunoscut-o pe Tatulescu inca de pe vremea cand aceasta era presedintele Judecatoriei Sectorului 1, iar el era procuror la Parchetul acestei judecatorii.

Tot de atunci, judecatoarea era implicata in nenumarate ilegalitati si se bucura de protectia judecatorului Dan Lupascu care pana de curand a fost presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, iar acum este seful lui Tatulescu. Nu se stie de ce, in presa, pana acum, nu s-a pomenit nimic despre dosarul nr. 196/P/2001, in care judecatoarea Tatulescu era cercetata. Probabil pentru ca pe piata a fost aruncat cazul procurorului oradean Alexandru Lele, pentru a deturna atentia de la Tatulescu.

Cazul Tatulescu i-a adus lui Panait, practic, numai necazuri, dupa cum singur recunostea. Intr-un final, dosarul cu pricina i-a fost luat procurorului Panait si dat lui Ilie Piciorus, seful lui Panait, care a si dispus neinceperea urmaririi penale impotriva judecatoarei Valentina Tatulescu.

Ca sa scape de Panait, conducerea i-a dat pentru solutionare cazul Lele, desi nu avea vechimea necesara pentru a ancheta un magistrat. In acest caz a decoperit nevinovatia lui Lele si a dispus NUP.

In respectiva scrisoare se mai afirma ca in urma cu doar doua zile de la "sinucidere" procurorul Cristian Panait i-ar fi spus cadrului MAI ca este supus unor mari presiuni din partea unor persoane cu rang inalt si ca este posibil sa fie ucis.

Acesta sa fie oare motivul pentru care la apelurile telefonice disperate (12 apeluri - n.n.) ale tanarului procuror, Rodica Stanoiu nu a raspuns? Aceasta sa fie oare coincidenta prezentei la fata locului printre primii sositi, chiar in seara tragicului eveniment, a procurorului Ilie Piciorus? Tot coincidenta este si faptul ca unul dintre cei mai apropiati colegi ai lui Panait refuza sa vorbeasca despre amenintarile la care fusese supus tanarul procuror? Si asta, chiar daca Panait i-a spus fostului cadru MAI ca, in cazul in care va fi ucis, sa ia legatura cu colegul si prietenul sau de incredere, pentru a afla ce i s-a intamplat.

In urma relatarilor socante ale cadrului MAI, cei abilitati sa finalizeze corect moartea lui Cristian Panait ar lua in seama cele relatate de aceasta persoana si ar merge pe firul evenimentelor pana la aflarea adevarului, iar cei vinovati sa plateasca.