Mormantul printului Vogoride descoperit in cimitirul Sf. Constantin

de Ada Mihalian     Semnal de Galati-Braila
Marţi, 4 aprilie 2006, 0:00


Printul Nicolae Vogoride sau Vogoridis sau Bogoridi, (nascut in 1820 la Iasi – mort la 23 aprilie 1863, Bucuresti), fiul lui Stefan Vogoride a fost caimacam (loctiitor, regent) la conducerea Moldovei intre anii 1857 - 1858. Sub caimacamia lui Teodor Bals, a fost Ministru de Finante al Moldovei in perioada 18 decembrie 1856 - 7 martie 1857.



Cand a fost numit caimacam, a combatut din toate puterile realizarea unirii Principatelor Romane.



Vogoride a fost casatorit cu Ecaterina Conachi si a avut trei copii. Ecaterina era fiica unica a marelui logofat si poet al Moldovei, sora vitrega, dupa mama, a lui Costache Negri si a Zulniei, sotia viitorului caimacam unionist Vasile Sturdza.



Ecaterina (Cocuta) Conachi apartinea unei familii care "se distingea printr-o mare si insufletita iubire de neam si prin inflacaratele-i convingeri unioniste", conform memorialistului Radu Rosetti.



Printul Vogoride a fost numit caimacam de catre sultanul turc in 1857si ii fusese promisa domnia Moldovei in cazul in care reusea sa impiedice Unirea cu Muntenia.



Sotia sa, Ecaterina a jucat un rol foarte important in aceasta lupta pentru Unire. Cautand prin corespondenta secreta schimbata de sotul ei cu rudele acestuia din Fanar, Ecaterina a gasit scrisorile care dovedeau amestecul Portii in falsificarea listelor electorale de reprezentare in Divanul Ad-hoc.



Prin intermediul lui Costache Negri, scrisorile au ajuns in mainile partidei unioniste care le-a comunicat ziarului L’Etoile d’Orient, editat la Bruxelles, creand un scandal diplomatic de proportii europene.



Aceste corespondente au fost traduse si in limba romana si au fost raspandite in Moldova, sub titlul "Estract de scrisori secrete trimise caimacamului Moldovei de deosebite fete politice".



In acel moment istoric Franta, Rusia, Prusia si Sardinia au rupt relatiile diplomatice cu Poarta Otomana, obligandu-l pe sultan sa-l destituie pe marele vizir Resid Pasa. De cealalta parte, Austria si Anglia, care sustineau Poarta, ameninta cu razboi.



Intrevederea de la Osborne dintre Napoleon al III-lea si regina Victoria s-a incheiat cu consimtamantul reginei de a se anula alegerile facute sub controlul lui Vogoride si de a se organiza altele.



Astfel in data de 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad- Hoc al Moldovei care era favorabil Unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, si prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionarii celor doua principate.



Rezultatul acestor noi alegeri a fost proclamarea, ca domn al Moldovei, a lui Alexandru Ioan Cuza (var de al doilea cu Vogoride prin strabunicul lor Scanavi).



Din acel moment, Ecaterina Conachi a trait mai mult despartita de sotul ei, care a murit in 1862, singur, intr-un hotel din Bucuresti, dupa ce cheltuise cu politica si placerile personale o parte din averea dotala a sotiei sale, "avere uriasa", dupa memorialistul Radu Rosetti, "avere de foarte mari proportii", dupa biograful unuia din fiii italieni ai Ecaterinei.



Dupa "linistirea apelor", libera si bogata, printesa EcaterinaVogoride, nascuta Conachi, calatoreste prin Europa.



La Paris il viziteaza pe ambasadorul Rusiei, contele Pavel Kiseleff, pe care il cunoscuse cand era foarte tanara, in vremea cand contele fusese reprezentantul tarului in Principate si schimbase scrisori cu logofatul Costache Conachi. In casa ministrului Rusiei, Ecaterina Vogoride l-a cunoscut pe cumnatul acestuia, principele Emmanuele Ruspoli.



Acompaniata de faima averii ei dotale si ajutata desigur de deosebita inteligenta mostenita de la tatal ei, Cocuta, desi lipsita de frumusete, a fost cerua in casatorie de printul roman.



Suveranul pontif a aprobat mariajul cu conditia ca printesa Vogoride, de religie greaca, sa treaca la catolicism, ceea ce s-a si intamplat.



De acum inainte, amintindu-si poate cateodata de conacul de la Tiganesti, unde isi petrecuse copilaria, noua principesa Ruspoli va trai in palatul sotului ei, palat asemanator cu atatea altele construite in Roma Renasterii, unde saloane si sali imense se succedau pe doua etaje, reunite de scari monumentale de marmura, incarcate cu zeci de statui antice, cu duzini de tablouri ale marilor maestri ai picturii italiene si cu nenumarate mobile incrustate si tapiserii de pret, tavanele si peretii fiind impodobiti cu fresce.



In monografia comunei Viziru scrisa de invatatoarea Vasilica Mantea se aminteste evenimentul casatoriei sale cu contele Petru de Roma care era proprietar al marii mosii din localitate. La ceremonia nuntii celor doi au participat Costache Negri, unchiul sau si bunul sau prieten, poetul Vasile Alecsandri.



Ecaterina Vogoride moare de malarie la 40 de ani



La 22 februarie 1870, Cocuta Conachi cade victima molimei. Plecata in graba sa consulte un medic reputat din Genova, a sosit prea tarziu pentru a mai putea fi salvata si a murit de malarie, la cateva zile dupa ce daduse nastere unei fetite, fiind in varsta de nici patruzeci de ani.



Averea ei din Romania, restabilita de Ruspoli dupa abuzurile comise de Vogoride, trecu celor doua grupuri ale copiilor ei, fara ca mostenirea sa fi fost reglementata prin vreun testament.



Procesele au inceput aproape imediat dupa inmormantarea de la Tiganesti a Ecaterinei, care ceruse cu limba de moarte sa-si poata dormi somnul vesnic langa ramasitele parintilor ei, in pamant romanesc.



Oricum, datorita inamicitiei dintre Emanoil Vogoride (fiul Ecaterinei) si tatal sau vitreg Ruspoli, copiii Ecaterinei Conachi au ramas certati dupa moartea ei, nevizitandu-se niciodata.



Mosia Tiganesti, conacul logofatului Conachi si palatul construit de Vogoride au fost vandute arendasului Tache Anastasiu, care la randul sau le-a lasat prin testament Academiei Romane, cu conditia sa infiinteze acolo o scoala de agronomie.



Anuntul de deces (faire-part) al imbogatitului arendas Tache Anastasiu nu mentioneaza nici una din rudele sale "plebe", oferind in schimb o lunga lista a rudelor boieresti ale familiei Conachi, ca si cum acestea ar fi fost neamurile lui Anastasiu.



Dintre cei sapte copii ai Ecaterinei Conachi, nascuti in decurs de 23 ani, primii trei, ai caimacamului Vogoride, crescuti in pensionate straine, au luat numele Vogoride-Conachi. Ceilalti patru, ai principelui Ruspoli, minori fiind la moartea mamei lor, si-au vazut interesele din Romania incredintate unor mari avocati bucuresteni.



In afara de Mario, ei nu au venit niciodata in Romania si nu si-au frecventat vreodata fratele si surorile vitrege.



Mosia familiei Ipsilanti de la Viziru



Cei trei copii din casatoria cu Nicolae Vogoride sunt Emanoil Vogoride-Conachi (1847-1935), Maria (1851-1931) si Lucia(1855-1938).



Baiatul familiei a fost casatori cu Olga, fiica Beizadelei Grigore Sturdza dar casnicia lor a esuat. Apoi s-a casatorit frantuzoaica Sophie de Puységur, vaduva contelui german von Loë, care, fiind adversar politic al cancelarului Bismarck, fusese silit de acesta sa paraseasca Germania.



In anii 1878 si 1887 a candidat fara succes la tronul Bulgariei, in virtutea originii bulgare a Vogorizilor, grecizati in Fanar. Emanoil Vogoride-Conachi a murit la Paris in casa din Rue d’Artois, nu departe de Champs Elysèes,singur, fara urmasi si fara rude apropiate langa el.



In casa sa se aflau portrete ale familiei Conachi, risipite ulterior de rudele franceze ale sotiei sale.



Cea de-a doua fiica a sotilor Vogoridi- Conachi a fost Maria care a fost casatorita intre anii 1831- 1914 cu contele de origine greaca Petre de Roma (Romas). Sotul ei era proprietar al mosiei Viziru din judetul Braila, mostenita de la prima sa sotie, nascuta Ipsilanti.



Al treilea copil a fost Lucia care, si ea s-a casatorit mai intai in 1842 cu Nicolae Rosetti-Roznoveanu , candidatul separatist din 1866 la tronul Moldovei, iar dupa moartea acestuia a fost casatorita cu fruntasul conservator Dimitrie Greceanu (1860-1920), care a fost, printre altele, ministru al Justitiei in guvernul generalului Averescu.



Greceanu a fost ucis in timpul atentatului cu bomba plasata la Senat de agentul comunist Max Goldstein in ziua de 4 decembrie 1920.



Mormantul printului Vogoride se afla in Cimitirul "Sf. Constantin" din Braila



Printul Nicolae Vogoride este inmormantat in Cimitirul "Sf. Constantin" din Braila. Pe placa funerara scrie: "Supt aceasta piatra zace printulu Nicolae Conachi Vogoridi, savarsind din viata la 1863, aprilie 12 in al patruzeci si septe ani al vietii sale".



De asemenea mormantul este insotit de o placuta pe care scrie ca monumental funerar face parte din patrimonial cultural national "si nu poate fi instrainat, mutat sau executat lucrari care sa afecteze integritatea sau starea actuala. Contravenientii vor fi sanctionati conform legii nr. 63/1974.



Cu privire la acest lucru, directorul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Braila, prof. Ana Harapescu ne-a declarat ca legea nr. 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice are un capitol intreg care prevede atributiile autoritatilor administratiei publice locale in aces domeniu.



„Autoritatile locale ar trebui sa faca bine si sa citeasca aceste atributii si sa descopere acolo ca dumnealor sunt aceia care ne trag pe noi de maneca ori de cate ori se fac interventii ilegale neautorizate asupra monumentelor, ori de cate ori acestea sunt neprotejate, atributie ce le revine lor.



Ar trebui sa ia masuri tehnice si administrative in vederea prevenirii degradarii monumentelor istorice. La art. 47 se precizeaza ca cei din consiliul local trebuie sa colaboreze cu noi si sa ne furnizeze informatii actualizate din domeniul protejarii monumentelor istorice ceea ce nu se intampla nici la cererea noastra daramite initiativa sa vina din partea lor. Articolul 48 spune ca primarul are atributii specifice.



De acest mormant trebuie sa se ocupe Primaria prin directiile subordonate. Ei trebuie sa ne semnaleze cazurile de incalcare a legii...Aruncarea pisicii in curtea altora nu rezolva problema".


















4308 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Bravo, Brăila ! (Miercuri, 6 septembrie 2017, 11:21)

    Zsidai [utilizator]

    @ Ada Mihalian
    Vă felicit, chiar după 11 ani, pentru foarte interesantul articol, pe care nu l-ați scris de mântuială !
    La Târgul de carte "Gaudeamus", din primăvară, am putut constata că "vaporenii" știu ce este Istoria (Muzeul Brăilei publică o revistă superbă de Istorie) și Politica de carte (am cumpărat o carte foarte importantă, scoasă de Muzeul Brăilei și Editura Istros, pe care, nimeni, din țară, n-a mai tipărit-o, deși autorul a făcut mari servicii poporului român).
    Bravo, Brăila !
    Cu respect,
    6.09.2017
  • 0 (0 voturi)    
    Bravo, Cocuța ! (Miercuri, 6 septembrie 2017, 11:53)

    Zsidai [utilizator]

    Mare Respect Memoriei Doamnei Ecaterina (Cocuța) Conachi !
    Doamna Cocuța a avut un rol hotărâtor în Unirea Principatelor !
    6.09.2017


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version