Afacerea imobiliara STIMET

de Relu Tatar     Ziarul de Mures
Luni, 10 aprilie 2006, 0:00


(Foto: )

Industria sighisoreana a sticlei a ajuns la pamant. Societatea sighisoreana Stimet a inregistrat in 2005 pierderi de 21 de miliarde lei ROL l Actionarul principal, Radu Cocos, a inceput deja sa vanda l Motivele invocate de actuala conducere pentru situatia dezastruoasa sunt pretul mare la gazul metan si faptul ca nu-i pot concura pe grecii de la Yioula Glass, care are au preluat Stirom



Bucuresti l Cu toate acestea, surse de pe piata sticlei sustin ca magnatul grec nu are interesul sa-si distruga micul competitor, pentru a nu ajunge in situatia de monopol, care presupune interventia statului in politica firmei l STIMET se indreapta catre un faliment rasunator l Singura valoare a companiei sighisorene ramane terenul



Situatia producatorului de sticla sighisorean STIMET este cel putin paradoxala. Desprinsa in 1992 din fosta platforma industriala, impreuna cu Cesiro si Artfil, Stimet a reprezentat, initial, o poveste de succes in contextul noilor reguli ale pietei "libere".



Astfel, se poate spune ca prin Sighisoara si-au facut intrarea in Romania companii precum Coca-Cola sau Angelli, pentru care Stimet a produs zeci de milioane de ambalaje de sticla. In 1996 a fost privatizata prin metoda PAS, 40 la suta din actiuni revenind asociatiei angajatilor, iar 60 de procente fiind distribuite ca si cupoane.



La acel moment, conducerea fabricii era asigurata de o echipa de patru directori, intre care si Ieronim Seracu, actualul director general, care a cumparat atunci actiuni in valoare de aproximativ 200 de milioane, devenind cel mai important actionar individual.



Interesant este ca in 1996, imediat dupa privatizare, au fost achizitionate doua masini automate de fasonat sticla, in valoare de un milion de dolari fiecare, un efort financiar considerabil pentru societate.



Cu toate ca, intr-adevar, tehnologia belgiana folosita de Stimet era de mult depasita, nefiind schimbata de la infiintarea fabricii, in 1961, cele doua masini nu erau nici ele de ultima generatie, iar pretul a fost, se pare, mult supraevaluat.



In urma acestei achizitii, dar si a faptului ca PAS nu dispunea, in '96, de banii necesari pentru a acoperi integral cele 40 de procente ce-i reveneau la privatizare, motiv pentru care s-a indatorat la diferite banci, dar si la FPS, societatea a avut de platit pana in 2004 rate catre creditori, acumuland, in acelasi timp, importante datorii catre furnizorii de gaz metan si electricitate.



De asemenea, situatia mai putin fericita in care se gasea STIMET in '99 era cauzata si de dificultatile cu care s-au confruntat in perioada 1995-1998, cand piata ambalajelor de sticla a fost puternic afectata de aparitia celor de plastic.



In 1999, pe fondul acestor probleme economice, dar si a unor neintelegeri intre actionari, a ajuns director al STIMET Ieronim Seracu, in urma demisiei fostului director, Florin Iacob.



Sub auspiciile schimbarii, societatea dadea semne de redresare, in decursul aceluiasi an reusindu-se reducerea datoriilor si efectuarea de reparatii capitale la doua din cele patru cuptoare ale societatii.



Dar 1999 a fost si anul in care in actionariatul STIMET si-a facut intrarea - intr-un mod controversat, prin firma de tranzactii actiuni si valori mobiliare ROMVAL MOBILIARE, care a avut acces, se pare, la lista de "cuponari" ai societatii - bucuresteanul Radu Cocos, unul dintre fostii proprietari ai Angelli, care la sfarsitul anului detinea deja 20,31 la suta din actiunile producatorului sighisorean de sticla.



Familiarizat cu societatea inca de pe vremea cand conducea Angeli, Cocos a continuat sa cumpere actiuni, astfel ca in 2002 ajunsese la 27,18%, pentru ca in 12 iunie 2005, potrivit siteului RASDAQ, sa detina 38,69 procente din actiunile STIMET.



Afaceri pentru comisioane



In anul 2002, situatia incepuse sa devina stabila, iar societatea functiona la intreaga capacitate de productie, cu toate cele patru cuptoare.



Totusi, tehnologia folosita de Stimet, datand din 1961, era depasita, in conditiile in care pretul gazului era in continua crestere, iar cuptoarele societatii erau energofage. In aceste conditii, cu toate ca se impunea, nu s-a facut nici o investitie in modernizarea si eficientizarea productiei.



In schimb, incepand cu anul 2002 au inceput sa apara semne de intrebare legate de modul in care era gestionata activitatea comerciala a STIMET. Astfel, s-a remarcat o crestere fara precedent a "neincasatelor" - banii nerecuperati - a caror valoare ajunsese de ordinul zecilor de miliarde de lei.



De asemenea, au inceput sa fie acceptate termene neobisnuit de lungi pentru incasari, ceea ce ridica suspiciuni privind orientarea activitatii comerciale catre obtinerea de comisioane.



Mai mult, toate aceste intarzieri la plata insemnau pentru STIMET lipsa de lichiditati si nevoia de a apela la credite, pentru care se plateau, apoi, dobanzi. In plus, nu erau platite la timp datoriile catre stat, ceea ce atragea dupa sine penalitati.



Mai mult, in 2003 a inceput colaborarea cu mai multe firme iesene, cunoscute drept apartinand "clanului Stanescu", un clan de tigani din Iasi. STIMET a vandut acestor firme sticla, la un pret mult sub cel al pietei, si a compensat aducand utilaje de miliarde.



Intre acestea, utilaje pentru prelucrarea metalului, mai multe schelete de fanare si chiar un buldozer. Trebuie mentionat ca aceste utilaje au intrat in contabilitatea firmei la preturi de produse noi, desi multe nu au fost folosite niciodata.



De altfel, in afara de buldozer, care a fost vandut, si o parte din fanare, din care a fost amenajat un depozit acoperit pentru sticle, restul "utilajelor" aduse de la Iasi si acum zac in curtea fabricii.



Referitor la aceste relatii, Ieronim Seracu sustine ca societatea nu-si permite sa tina marfa pe stoc si, din aceasta cauza, au fost acceptate si contractele cu societatile iesene.



Intentii abandonate



Anul 2005 a debutat cu o preocupare vizibila a conducerii pentru modernizarea si retehnologizarea fabricii, fiindca, pentru a rezista pe piata, STIMET avea nevoie de o linie tehnologica completa, a carei valoare se cifreaza intre 6 si 10 milioane de euro.



Potrivit specialistilor, o asemenea investitie poate fi amortizata in aproximativ cinci ani, iar durata de exploatare este de minim zece ani. In acest context, directorul Seracu si actionarul principal, Radu Cocos, au facut o deplasare in Italia pentru a cauta solutii tehnice de modernizare.



De asemenea, oferte au venit si din partea unei firme americane, dar si din partea unei echipe de specialisti plecati din STIROM, care oferea consultanta pentru punerea in functiune a unei linii tehnologice noi.



Motive cusute cu ata alba



Cu toate acestea, interesul pentru retehnologizarea fabricii de sticla a murit subit, in luna mai, iar Adunarea Generala a Actionarilor a decis inchiderea a doua cuptoare.



Contactat telefonic, Radu Cocos ne-a declarat ca, intr-adevar, s-a dorit modernizarea societatii, dar acest lucru nu a putut fi realizat, insa nu a dorit sa specifice din ce motive. Ieronim Seracu, in schimb, sustine ca nu se pot face investitii pentru ca nu exista disponibilitate din partea bancilor pentru acordarea unui imprumut.



Cu toate acestea, potrivit unor surse din interior, oferte de finantare au existat, pe baza unor planuri tehnice intocmite de specialistii societatii.



Un alt motiv invocat de Seracu pentru situatia actuala a STIMET este concurenta producatorului bucurestean STIROM, care face parte din grupul grec Yioula Glass.



Cu toate acestea, in cazul in care STIMET dispare, magnatul grec se va afla intr-o pozitie nedorita, de monopol, situatie in care Statul poate interveni in politica societatii, asa cum prevede Legea Concurentei. In aceste conditii, este greu de crezut ca grecii ar avea interesul sa omoare micul competitor sighisorean.



Zeci de miliarde datorie



In 2005, STIMET a inregistrat, conform raportului prezentat joi in AGA, pierderi de 21 de miliarde. Potrivit directorului general Ieronim Seracu, aceste pierderi reprezinta stocul de marfa, care in anul precedent fusese inregistrat ca profit.



Directorul Seracu sustine ca este normal ca o societate sa aiba facturi neincasate, in conditiile in care si bancile accepta pierderi de pana la 3 la suta.



Cu toate acestea, nu se poate vorbi despre faliment, sustine directorul general, cu toate ca nu au fost identificate inca solutii pentru finantarea necesarei retehnologizari, fara de care productia nu poate continua.



"Saracul" Seracu si "pierderea" lui Cocos



Suspiciunea ca strategia comerciala a conducerii a fost reorientata catre obtinerea de comisioane este intarita si de prosperitatea care, incepand cu 2002, pare sa-l caracterizeze pe Ieronim Seracu, directorul general al STIMET.



Astfel, acesta si-a ridicat in ultimii patru ani o vila pe strada Horea, si a cumparat, impreuna cu un partener, o ferma in satul Seleus.



Pe de alta parte, se pare ca interesul lui Radu Cocos, care in prezent detine o treime din societate, pentru bunul mers al fabricii a disparut, in conditiile in care nu-si poate impune punctul de vedere in Consilul de Administratie, controlat de Ieronim Seracu, impreuna cu Ioan Pora, cumnatul sau, si Maria Colcer, sefa departamentului de desfacere al societatii. De altfel, se pare ca Radu Cocos ar fi renuntat la intentiile sale legate de modernizarea STIMET tocmai pentru ca managementul lui Seracu nu garanteaza reusita unei investitii.



Mai mult, in ultimul an Cocos a vandut o buna parte actiunile pe care le detinea la societatea sighisoreana, dupa ce vreme de mai multi ani a cumparat constant. Astfel, potrivit sitului RASDAQ, Radu Cocos figura la 15 martie cu 32,75 la suta din actiunile STIMET, dupa ce in mai 2005 ajunsese la cota 38,69 la suta.



Cocos nu a explicat motivul pentru care a vandut actiunile, insa a precizat ca nu si-a recuperat investitia pe care a facut-o in societatea sighisoreana.



In aceste conditii, se pare ca, in fata imposibilitatii de a-si impune punctul de vedere in CA controlata de Seracu, Radu Cocos asteapta ca STIMET sa moara, pentru a-si recupera investitia prin valorificarea celor 10 hectare de teren ale societatii, din care cea mai ridicata valoare o are o suprafata de aproximativ un hectar, situata la sosea.



Legea 21/1996 privind concurenta, la art. 4, alin. 2, spune ca "in sectoarele economice sau pe pietele unde concurenta este exclusa (…) datorita existentei unei pozitii de monopol, Guvernul poate, prin hotarare, sa instituie forme corespunzatoare de control al preturilor".



Ieronim Seracu, director general STIMET



Tot profitul de 21 de miliarde din anul precedent, pentru care eu am platit impozite, a intrat acum la pierderi. Pe de alta parte, daca tineam sticlele numai pentru mine, acum aveam milioane de sticle. Si normal ca am cautat contracte, sa valorificam productia. Am luat, intr-adevar un buldozer si alte utilaje, dar au fost vandute. Dar va asigur ca nu se pune problema falimentului.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















336 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version