Populatiile slave le spun "vlahi" sau "vlassi", grecii le spun "cuto-vlahi", albanezii le spun "tschoban", serbii le spun "tsintsari", iar noi, romanii, impropriu de fapt, le spunem "machidoni". Aromanii vorbesc un grai al limbii romane si locuiesc la sud de Dunare.

Acest lucru, atestat istoric, este dovada unei continuitati romanesti milenare in peninsula balcanica, in ciuda slavizarii, grecizarii si mutatiilor sociale care au avut loc de-a lungul secolelor.

Din randul etniei aromane se fac remarcate o serie de personalitati, intre care Maica Tereza, laureata a Premiului Nobel pentru Pace in anul 1979 si beatificata de Biserica Catolica in 19 octombrie 2003. La noi in tara, numeroase personalitati care au influentat viata culturala si sociala au fost de origine aromana.

Poetul si filosoful Lucian Blaga avea origini aromane, dupa mama. Familia dramaturgului Ion Luca Caragiale facea parte din randurile aceleiasi minoritati.

Actorul Toma Caragiu, sora acestuia Matilda Caragiu Marioteanu, precum si actorul si fostul ministru al culturii, Ion Caramitru, se numara la randul lor printre personalitatile pe care aromanii le-au dat culturii romane. Unul dintre cei mai populari aromani pe plan mondial este Gica Hagi, supranumit "regele fotbalului".

Un alt aroman notoriu este si controversatul om politic si filantrop Gigi Becali.

In acest an se implinesc 101 de ani de cand aromanii au fost recunoscuti ca popor in cadrul Imperiului Otoman, de catre sultanul Abdul Hamid al II-lea. Aceasta recunoastere a fost edificata printr-un document emis dupa primul razboi balcanic, in anul 1912. Actul garanta dreptul aromanilor de a avea scoli si biserici proprii.

Ziua de 23 mai este recunoscuta drept Ziua Nationala a Aromanilor din intreaga lume si este sarbatorita in tarile Europei Occidentale, in Statele Unite si in Australia. In Romania, unde mai traiesc aproximativ 800 de etnici aromani, aceasta zi a fost celebrata pentru prima oara in anul 1999.

Ion Caramitru explica intr-un interviu cum a ajuns sa fie capitala noastra denumita Micul Paris& "Bucurestiul a fost numit candva Micul Paris, dar nu neaparat de catre romanii din Romania, ci de cei din tarile invecinate, care veneau la Bucuresti ca la un mic Paris.

Aici era o mare universitate unde se studiau in special Literatura romana, Dreptul si Stiintele Economice. Era foarte aproape, mai ales pentru studentii aromani, printre care se numara si tatal meu".

Stiri sigure despre existenta aromanilor la sud de Dunare avem deja din anul 976, de la cronicarul bizantin Kedrenos. In secolul al XI-lea cronicarul bizantin Kekaumenos afirma ca locuitorii aromani din Pind provin din vecinatatea Dunarii. Se afirma inca din secolul al XV-lea inrudirea etnica si lingvistica a aromanilor cu daco-romanii.

Limba aromana s-a desprins din trupul proto-romanei istorice dupa peregrinarile slavilor, avarilor si ale bulgarilor. Aromanii au aparut in zona prin asezarea masiva a slavilor la sud de Dunare si prin asimilarea populatiilor vlahe in marea masa slava.

Astfel s-a produs despartirea geografica a celor doua mari grupuri ale limbii proto-romane orientale. La nord de Dunare, daco-romana si-a continuat dezvoltarea independent de proto-romana dunareana, care a evoluat la randul ei in aromana.

Astfel ca diferentele si influentele diferite au dus la o delimitare lingvistica substantiala. Limba aromana este azi inteligibila pentru vorbitorii limbii daco-romane, dar prezinta varietati tipice adanc dialectale datorate imprastierii geografice.

Cuvintelor si sensurilor specifice li s-au adaugat influente albaneze, imprumuturi macedonene vechi de tip slav sau bulgaresti, mai recente, si multe elemente grecesti, precum si neologisme romanice din limbile balcanice.

Pentru multi cercetatori, limba aromana este o punte de trecere intre romanitatea occidentala si cea orientala. Configuratia dialectala aromana este complexa si destul de controversata. Limba aromana este considerata de o parte a cercetatorilor daco-romani ca fiind dialectul cel mai arhaic al limbii romane.

Cea mai mare grupare dialectala aromaneasca este cea macedo-romana. Aceasta include mai multe graiuri in diviziunile sale.

Aromanii traiesc azi imprastiati in Grecia, Albania, Macedonia, Iugoslavia, Croatia, Bulgaria, Romania (in special in Dobrogea). Cei mai multi aromani in Grecia de azi sunt bilingvi.

Persoanele in varsta vorbesc aromana in mod curent, dar multi dintre cei intre 25 si 50 de ani sunt doar vorbitori pasivi, cu un vocabular limitat si cunostinte gramaticale sumare. Asimilarea in Grecia este complexa si destul de rapida, intrucat unii dintre tinerii aromani nu mai vorbesc limba aromana. Acestia se declara la recensaminte ca fiind greci.

In ciuda eforturilor intreprinse in decursul ultimilor ani, aromanii nu au un statut clar definit in Balcani. Singura universitate a acestei etnii se afla in Grecia, la Salonic. In Albania si Macedonia, limba vlahilor nu este limba de predare in scoli, presa si televiziune in ciuda unui numar de vorbitori care se ridica la 300 - 400.000 de persoane.

In Albania, de exemplu o singura biserica in Korçë oficiaza slujbe religioase in limba aromana.

Destinul tragic al aromanilor este explicabil azi nu numai prin imprastierea regionala, dar si prin asimilarea si deznationalizarea rapida.

Mediile de informare moderne, precum si dezavantajele sociale date de statutul de minoritate, lipsita de scoli, biserici sau publicatii proprii, au contribuit din plin la aceasta dezradacinare.