Conform standardelor europene, municipiul Cluj-Napoca nu se ridica la statutul de oras european, dar parerile legate de evolutia din ultimul timp a orasului sunt impartite. In prag de aderare, Clujul face o serie de pregatiri, menite sa amortizeze impactul confruntarii cu standardele europene, dar in mod cert mai exista o serie de minusuri la capitolele economic si administrativ.

Alte orase municipiu, cum ar fi Timisoara, au beneficiat de o crestere constanta in ultimul timp, fapt demonstrat si de statisticile de anul trecut, care relevau un avantaj in multe domenii fata de Cluj-Napoca. Mai marii administratiei clujene considera insa ca municipiul Cluj, chiar daca nu se afla la nivelul oraselor europene, este pregatit sa faca fata conditiilor aderarii din 2007.

Indicele de europenitate reprezinta un instrument standard de analiza, pe baza caruia se poate aprecia masura in care un oras sau o regiune intruneste normele de civilizatie europeana. Indicele de europenitate permite o analiza pe trei coordonate, numite sub-indicatori, care se refera la domeniile administrativ, economic si socio-cultural.

Un studiu care masoara gradul de europenitate a patru mari orase din Romania& Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta si Iasi a fost dat publicitatii in cursul acestui an de catre Grupul de Economie Aplicata (GEA), o organizatie neguvernamentala de la noi din tara, formata din analisti economici.

Sub aspect administrativ, releva studiul GEA, municipiul Cluj-Napoca a facut progrese constante. Municipalitatea clujeana este de parere ca cele mai importante progrese s-au inregistrat la capitolul infrastructura& proiectul municipalitatii, de reabilitare a 288 de strazi din oras, se afla in plina derulare, fiind finalizate saptamanal in jur de cinci strazi.

Edilii clujeni sunt optimisti si raporteaza “impliniri marete” si in ceea ce priveste modul de lucru si organizarea administrativa a institutiei primariei.

“In schimbarile privind europenizarea suntem pe ultima suta de metri pentru implementarea sistemului de calitate a primariei conform standardului european ISO 9001”, sustine viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Adrian Popa. “Cred ca vom reusi sa-l implementam pana la sfarsitul anului.

In acelasi timp incercam sa implementam sistemul de monitorizare a tuturor documentelor si vom crea o baza de date comuna pentru toate departamentele. De exemplu, un contract de parcare sau unul pentru o locuinta va putea fi accesat si de directia economica pentru anumite verificari”, a continuat viceprimarul.

Adrian Popa are o imagine pozitiva si asupra modului in care municipiul se va adapta impactului creat de integrarea Romaniei in UE& “:i din punct de vedere economic si administrativ, Clujul este pregatit pentru integrare. Cel putin din punct de vedere economic nu cred ca impactul va fi foarte puternic.

Vor disparea anumite firme mai mici, necompetitive, dar acestea nu sunt reprezentative pentru nivelul economic al orasului”, sustine Popa. Evident, am reusit sa redam doar pozitia viceprimarului Clujului, Adrian Popa, asta in conditiile in care, asa cum se stie, primarul Emil Boc este preocupat mai mult de atributiile sale politice decat de cele administrative.

Conform standardelor, partea de asistenta medicala si sociala are nevoie de imbunatatiri in perspectiva atingerii statutului de oras european. Pentru sanatate au fost alocati 4,5 miliarde lei in acest an, dar sistemul medical se confrunta cu probleme majore. Totusi, se fac eforturi pentru imbunatatirea serviciilor.

ONG-urile au fost extrem de active pe partea de asistenta sociala, in special in proiectele privind copiii cu dizabilitati si persoane in varsta.

Senatorul PSD de Cluj Vasile Dancu considera ca, privind in mod realist, municipiul Cluj-Napoca nu se apropie de standardele unui oras european din multe puncte de vedere. “Municipiul Cluj se afla dincolo de media Romaniei, dar inca departe de statutul de oras european la criteriile pe care le avem acum “, este de parere Vasile Dancu.

“In primul rand stam foarte prost in ceea ce priveste infrastructura urbana. Stam foarte prost la capitolul cultura sau asa cum se spune tehnic, echipamente culturale. Sunt elemente legate de indicatorii de calitate a vietii, unde suntem foarte departe de nivelul necesar. De asemenea, exista discrepante la capitolul salarizare, venituri sau la indicatori de consum cultural.

Tipul de structura a ocuparii populatiei este de asemenea dezechilibrat. In orice caz suntem departe de a fi un oras european”, sustine senatorul PSD. Acesta spune ca, in urmatoarele luni, va pregati un raport detaliat referitor la punctele unde vor trebui facute eforturi suplimentare pentru ridicarea orasului la standarde europene.

Dancu recunoaste, totusi, ca, in comparatie cu alte orase municipiu din tara, Clujul se afla pe o pozitie buna. “Nici un oras din Romania nu a atins insa nivelul de oras european. Desigur au existat o serie de programe care au declarat diverse orase din tara ca fiind europene in anumite privinte. Clujul a fost declarat de exemplu oras de cinci stele de catre Ambasada Statelor Unite.

Astea sunt insa mai degraba jocuri ale democratiei. Timisoara se situeaza mai bine la anumite capitole, cum ar nivelul investitiilor”.

Intr-adevar, in comparatie cu Timisoara, Clujul este in urma in anumite privinte. O prima privire asupra subindicatorului economic plaseaza municipiul Cluj-Napoca pe locul secund, dupa Timisoara. Segmentul la care se pare ca a pierdut cel mai mult municipiul de pe Somes este cel al comertului exterior.

Daniel Don, directorul Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, plaseaza Clujul pe locul doi, dupa Bucuresti din punctul de vedere al europenitatii orasului. “Se simte o mobilitate foarte mare a clujenilor, Clujul are o oferta de locuri de munca foarte buna. Sunt multi agenti economici care au deja standarde de calitate.

Rata somajului este scazuta, undeva sub 2%, pot zice ca stam “periculos de bine”. In UE, de exemplu, rata medie a somajului este de aproximativ 8%. Suntem intr-o crestere continua si acest lucru se simte” a concluzionat Don.

Presedintele Consiliului Judetean Cluj, Marius Nicoara, considera ca din punct de vedere al investitiilor, municipiul a avut parte de o evolutie deosebita in anul acesta. “Nivelul investitiilor s-a triplat fata de anul trecut”, sustine Nicoara. Totusi, presedintele CJ recunoaste ca inca aceste investitii “sunt doar proiecte incepute care inca nu s-au finalizat”.

In legatura cu perspectiva integrarii, Nicoara considera ca “municipiul Cluj este in mod cert pregatit pentru integrare, dar judetul in ansamblu, nu”.

Studiul GEA releva ca municipiul Cluj-Napoca sta bine la capitolul socio-cultural, prin capacitatea ridicata a ONG-urile de absorbtie a fondurilor europene. Cu toate acestea, opiniile sunt impartite. Raimonda Boian, seful Biroului Mass Media si Integrare Europeana din cadrul Primariei Cluj-Napoca, apreciaza acest capitol ca fiind deficitar.

“Personal, consider ca nu stam prea bine la capitolul de investitii prin fonduri europene derulate prin Primarie. Avem unele probleme legate de retrocedari. Clujul are o Filarmonica, dar nu are sediu. Teatrul National Cluj e in curs de restaurare, dar din pricina firmei ce face lucrarile, s-a intarziat mult. Uniunea Artistilor Plastici a ramas fara galerie”, a afirmat Boian.

La partea de informare, atat prin mass media cat si prin mijloace proprii, Cluj-Napoca este in top. Presa clujeana s-a remarcat in cadrul studiilor prin cel mai mare numar de articole in care sunt definite atat atitudini pozitive, cat si negative, care dezbat subiecte de interes pentru integrarea in Uniunea Europeana.

Tot la acest capitol, municipiul nostru este lider la capitolul de stiri conflictuale legate de viitoarea aderare, presa locala manifestand un interes crescut pentru articolele pe teme comunitare. La numarul studentilor, la profilele de integrare, Clujul ia din nou nota maxima, depasind clar celelalte orase.

Indicele de Europenitate si cele trei subdiviziuni

•Subindicatorul administrativ se refera la numarul rezidentilor straini, al angajatilor din departamentul de integrare europeana din cadrul primariei, numarul acordurilor de infratire cu orase europene, volumul finantarilor europene atrase de administratia locala, frecventa aparitiilor in presa locala a unor articole cu privire la activitatea administratiei locale, pe teme de integrare europeana.

•Subindicatorul economic vizeaza valoarea capitalului social subscris de firmele cu capital strain, volumul finantarilor europene atrase de IMM-urile locale, valoarea emisiunilor de obligatiuni municipale neajunse la scadenta si tranzactionate pe BVB, volumul exporturilor si importurilor facute de firmele inregistrate local.

•Subindicatorul socio-cultural are in vedere mobilitatea universitara (numarul de bursieri), numarul studentilor de la profile de integrare europeana, volumul finantarilor europene atrase de ONG-uri locale, schimburile culturale cu tari europene si frecventa articolelor din presa locala pe tema integrarii europene.