Tezaurul Primariei clujene: 4.500 ha de padure

de Innes Radu     Saptamana Clujeana
Luni, 22 mai 2006, 0:00


(Foto: )

Consiliul Local Cluj incearca sa recupereze 4.500 de hectare de teren - care figura in inventarul proprietatilor extravilane ale institutiei din 1938 -, dintre care 80 la suta reprezinta suprafete forestiere, iar restul pasuni.



Dupa ce a recuperat, in 2003, 1.037 de hectare de padure in comuna Baisoara (Muntele Filii), Primaria clujeana asteapta eliberarea titlului de proprietate pentru alte 1.500 ha in comuna Gilau (satele Somesul Cald si Agarbiciu) - procesul verbal de punere in posesie pentru jumatate din suprafata fiind incheiat inca de anul trecut - si respectiv pentru 100 de hectare in comuna Capusu Mare, pentru



care se asteapta validarea dreptului de proprietate deja stabilit. Acestea, si celelalte proprietati pe care municipalitatea clujeana incearca sa le recupereze in baza Legii nr. 18/1998, nr. 1/2000 si respectiv nr. 247/2005 sunt evidentiate in tabelul alaturat. Reprezentantii Primariei sunt foarte optimisti cu privire la sansele de recuperare integrala a acestor terenuri.



Victoria biroului juridic ori a biroului domeniului public va trebui insa valorificata, in conditii optime, de catre consilierii locali.



Primele 1.000 de hectare, ce se intind pe un intreg versant al Muntelui Filii din Baisoara, au fost cu usurinta date in sarcina Ocolului Silvic Turda, in 2003, solutie care nu s-a dovedit inspirata, avand in vedere rezultatele recentului audit financiar intreprins de Primarie.



Nici dupa trei ani, alesii clujeni nu par sa dea dovada de curajul de a-si asuma investitii pe termen lung, demne de asemenea proprietati.



Administrare paguboasa



La inceputul anului, Ocolul Silvic Turda a solicitat Consiliului Local Cluj prelungirea contractului de asociere care expira la finele lunii iunie, insa forul deliberativ a respins aceasta propunere, considerand necesar sa ceara realizarea unui audit financiar.



Raportul, intocmit de auditorul Sorin Cota, evidentiaza faptul ca administratorul nu a respectat clauzele financiare ale contractului, fapt reflectat, in cele din urma, in pierderile de peste o jumatate de miliard inregistrate in 2005.



Cateva aspecte relevante ale Ocolului Silvic Turda ce reies din raportul de audit sunt cresterea cheltuielilor de personal (padurari, paza, TESA) de aproape trei ori din 2004 pana in 2005, respectiv o crestere a cheltuielilor pentru exploatarea si valorificarea masei lemnoase de 25 de ori (cu 2.500%!).



In acelasi timp insa incasarile din valorificarea masei lemnoase au crescut cu doar 25%, iar profitul inregistrat in 2003 si 2004 a devenit pierdere de 50 la suta din cifra de afaceri in 2005.



Un munte pentru o liziera



In ultima sedinta, consilierii clujeni au amanat dezbaterea privitoare la soarta padurii Baisoara, cele trei propuneri fiind organizarea unei licitatii pentru desemnarea celui mai convenabil administrator, infiintarea unei structuri proprii de administrare si scoaterea la vanzare a terenului forestier.



Din discutiile purtate, balanta inclina inspre vanzarea acestui teren, reprezentantii Aliantei DA, atat din Consiliu, cat si din cadrul Primariei, fiind principalii sustinatori ai propunerii. Motivul este evident financiar, considerandu-se ca banii obtinuti ar putea fi folositi pentru investitii in infrastructura municipiului.



Consilierul liberal Ovidiu Turdean s-a exprimat raspicat in favoarea vanzarii padurii, fiind de parere ca deliberativul local nu-si poate asuma rolul administrarii unei paduri printr-o structura proprie, iar orice alt administrator va putea lucra in continuare in stilul Ocolului Silvic Turda, neputand fi supravegheat din cauza distantei mari.



In schimb, arata Turdean, cu banii obtinuti s-ar putea cumpara alte terenuri, in imediata apropiere a orasului.



Investitii ocolite



In aceste conditii, desi s-a pronuntat initial total impotriva instrainarii, nici consilierul social-democrat Remus Lapusan nu ar renunta de tot la aceasta varianta, daca ea ar insemna crearea unei „liziere a Clujului”.



Lapusan admite ca solutie si concesionarea terenului forestier, dar sustine ca aceasta posibilitate s-a discutat doar in privinta unui platou neimpadurit din zona, astfel incat acolo sa se poata crea un obiectiv turistic. Acest lucru este posibil, potrivit legislatiei silvice, prin scoaterea din circuit a terenului.



O varianta care, cel putin deocamdata, nu a fost intrevazuta de consilierii clujeni este cea a asocierii cu un investitor caruia sa-i fie concesionat teren pentru investitii in turism, cu conditia administrarii unei parcele de padure, varianta care ar mentine Primaria drept proprietar al terenului si i-ar asigura, datorita managementului privat orientat spre profit, si castiguri constante, din



redeventa, cota din profitul administrarii padurii si cota din profitul investitiei turistice. Din fericire, discutiile pe aceasta tema in Consiliul Local nu sunt incheiate, astfel incat alesii mai au timp sa organizeze o dezbatere ampla in care sa dea dovada de curaj politic pentru investitii pe termen lung, viziune si spirit antreprenorial.



Conflict pentru pasune



In afara celor doua paduri pentru care dreptul de proprietate s-a reconstituit, Consiliul Local mai detine, potrivit inventarului din 1938, aproape 900 de hectare din celebra pasune Tarcea, din comuna Apahida.



Autoritatile comunale au refuzat sa recunoasca drepturile municipalitatii clujene, sustinand ca pasunea le apartine ca urmare a unei decizii in acest sens a comisiei de specialitate din cadrul Prefecturii, insa reprezentantii Primariei Cluj subliniaza ca aceasta improprietarire s-a facut pe baza impartirii administrativ-teritoriale, si nu ca fosta proprietate tabulara.



Potrivit acelorasi surse, limita acestei proprietati ajunge la Campenesti, zona unde nu demult au fost concesionate numeroase parcele pentru construirea de vile si cabane private, astfel incat nu ar fi exclus ca acesta sa fie unul dintre motivele impotrivirii atat de inversunate a conducerii Primariei comunale de a recunoaste dreptul de proprietate al Primariei Cluj asupra terenului, un altul



putand fi valoarea foarte ridicata pe care o au terenurile din comunele invecinate Clujului. Prin urmare, stabilirea dreptului de proprietate asupra pasunii a cazut in sarcina justitiei.



"Personal, cred ca padurea trebuie instrainata, prin licitatie, evident, pentru ca noi nu ne putem asuma rolul administrarii acesteia. Cu banii obtinuti s-ar putea cumpara alte terenuri, mai aproape de Cluj", Ovidiu Turdean, consilier local PNL



"Grupul nostru (PSD) nu este de acord cu vanzarea, pentru ca padurea reprezinta o mare bogatie, ce va si creste in timp, si nu mi se pare normal sa se iroseasca pe asfaltare. Cred ca solutia ar fi sa se faca licitatie pentru desemnarea unui administrator", Remus Lapusan, consilier local PSD








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


117 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by