Motiunile trec, Guvernele raman

de Radu Belcean     Saptamana Clujeana
Marţi, 23 mai 2006, 0:00


(Foto: )

Cu sanse sau fara sanse, cu rost sau fara rost, motiunea de cenzura a fost, in actuala legislatura, o constanta a sesiunilor parlamentare. Au fost trei sesiuni parlamentare, si au existat doua motiuni de cenzura, iar acum, cand cea de-a patra sesiune se apropie de sfarsit, se discuta despre redactarea unei noi motiuni de cenzura aferenta acesteia.



Ar fi a doua astfel de actiune in actuala sesiune, dupa ce opozitia a initiat, in februarie 2006, o motiune de cenzura ca raspuns la angajarea raspunderii Guvernului in cazul proiectului de lege privind reforma in domeniul sanatatii.



Politichie fara finalitate



Motiunea de cenzura este un instrument aflat la indemana opozitiei, care daca este votata de jumatate plus unu din numarul total al parlamentarilor prezenti are ca rezultat demiterea Guvernului. Pana acum, nici o motiune de cenzura nu a fost adoptata, astfel incat, in Romania postdecembrista, opozitia nu se poate lauda cu rasturnarea Guvernului.



Prin urmare, motiunea de cenzura a reprezentat mai mult un instrument politicianist decat unul institutional, titlurile motiunilor depuse in diverse legislaturi demonstrand acest lucru.



Aceeasi soarta au avut-o si motiunile depuse de parlamentarii PSD si PRM in perioada scursa de la alegerile din 2004, ambele fiind respinse, ultima, cea din februarie, intitulata “Anti-reforma sanatatii”, la o diferenta de numai 32 de voturi. Un titlu mult mai pompos si mult mai alarmant l-a avut insa prima motiune a actualei opozitii.



Ea s-a numit “Dictatura si incompetenta Guvernului Tariceanu impotriva integrarii europene a Romaniei”, fiind depusa in iunie 2005 si respinsa la o diferenta de 79 de voturi.



Traditia motiunilor



Prima motiune de cenzura in Parlamentul postcomunist a fost depusa in martie 1993, avand ca initiatori 122 deputati si senatori apartinand FSN, PNTCD, UDMR, PNL-AT, PNL-CD, PER si PAC. Titlul acesteia a fost "Strategia de reforma economico-sociala a programului de guvernare" si a fost respinsa cu 192 voturi pentru motiune si 260 impotriva.



De altfel, in legislatura 1992-1996, au mai fost elaborate inca trei astfel de motiuni, una dintre ele fiind extrem de aproape de adoptare, fiind respinsa la o diferenta de numai 13 voturi.



Legislatura 1996-2000 a insemnat pierderea puterii de catre PSD, fost PDSR, care alaturi de actualul tovaras de opozitie, PRM, dar si de PUNR, a depus cinci motiuni de cenzura.



Revenirea la putere a PSD intre anii 2000 si 2004 a adus si o reducere a numarului de motiuni de cenzura depuse de opozitia formata de aceasta data din PNL, PD si PRM. Au fost depuse doar doua motiuni, insa titlurile acestora au fost cele mai spectaculoase: “Mafia sufoca Romania” si “Frigul si foamea”. Ambele au fost respinse la o diferenta de peste 100 de voturi.



Motiuni simple la foc automat



In cazul motiunilor simple, numarul acestora a fost intr-o continua crestere, desi numai in legislatura 1992-1996 au existat motiuni simple care au fost aprobate.



In Senat, a fost aprobata o motiune simpla pentru obligarea prin lege a parlamentarilor, ministrilor si secretarilor de stat sa-si declare toate activitatile ce nu fac parte din ansamblul atributiilor lor si una privind angajarea raspunderii Guvernului pentru un program politic cu obiective si termene concrete privind integrarea in structurile euro-atlantice.



In Camera Deputatilor a fost aprobata o singura motiune simpla, in 1996, referitoare la nevoia de a fi suplimentate rezervele de combustibil, nevoie pe care s-a considerat ca Guvernul nu a reusit sa o indeplineasca.



Numarul motiunilor simple a crescut constant, in fiecare legislatura. Astfel, daca in Camera Deputatilor, in perioada 1992-1996, au fost inregistrate doar trei motiuni, in legislatura 1996-2000, numarul acestora a crescut la 13, pentru ca in intervalul 2000-2004 sa se ajunga la 20 de motiuni simple.



In actuala legislatura, in Camera au fost depuse 7 motiuni simple, trei fiind opera comuna a deputatilor PSD si PRM, iar patru fiind depuse numai de membrii grupului parlamentar al PSD. Temele acestora au fost legate de administratia publica, nivelul de trai, invatamant, starea economiei sau cazurile letale de rujeola.



Si in Senat, numarul motiunilor simple a crescut de la o legislatura la alta. Asfel, daca in intervalul 1992-1996, au fost inregistrate doar patru motiuni, in 1996-2000, numarul lor a crescut la 7, pentru ca in 2000-2004 sa fie inregistrate un numar record de motiuni simple, 12.



In actuala legislatura au fost depuse 5 motiuni simple, avand ca teme agricultura, evolutia preturilor sau situatia sinistratilor.



Teoria motiunilor



Motiunile constituie unul din cele mai importante mijloce pe care il are la dispozitie Parlamentul in controlul asupra activitatii Guvernului. Simple sau de cenzura, ele exprima pozitia Parlamentului fata de Guvern, fata de activitatea si politica desfasurata de acesta.



Intre motiunea simpla si cea de cenzura exista diferente semnificative, atat prin prisma obiectivelor pe care le urmaresc, cat si prin modalitatile de initiere si finalitatea urmarite.



Motiunea simpla poate fi initiata fie de Camera Deputatilor, fie de Senat, cu conditia sa fie semnata de o treime din numarul deputatilor sau senatorilor. Acest tip de motiune poate viza fie activitatea in ansamblu a Guvernului, fie politica acestuia intr-un anumit domeniu - economie, educatie etc -, iar obiectivul nu il constituie inlaturarea Guvernului, ci modificarea politicii acestuia.



Motiunea de cenzura are ca obiectiv inlocuirea Guvernului a carei activitate si politica este considerata nesatisfacatoare. Pentru depunerea unei astfel de motiuni este nevoie de cel putin o patrime din numarul membrilor fiecarei camere.



Motiunea de cenzura poate fi provocata si de Guvern, daca acesta isi asuma raspunderea pentru o declaratie de politica generala, un proiect legislativ sau un pachet de proiecte legislative.



Motiunea de cenzura se dezbate dupa trei zile de la data cand a fost anuntata in Parlament. Daca ea este votata cu o majoritate simpla in sedinta comuna a celor doua Camere, Guvernul este demis. In situatia asumarii raspunderii, in cazul respingerii motiunii, asumarea de raspundere este admisa, Guvernul putand promulga legea sau pachetul de legi.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


165 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by