In perioada 2000-2004, migratia politica a atins cote uriase, racolarile primarilor, ale consilierilor locali si celor judeteni fiind o politica practica a partidului aflat la acea vreme la guvernare - PSD.

Atat in perioada guvernarii PSD, cat si in campania electorala, presedintele PD, Emil Boc, a fost un critic dur al acestei practici, menite sa sporeasca controlul teritorial din partea partidului aflat la guvernare.

Odata cu castigarea alegerilor de catre Alianta, PD a etalat aceleasi metehne, “aspirand” noi membri, primari, consilieri locali sau judeteni din formatiunile aflate in opozitie. La nivelul judetului Cluj, PSD a anuntat pierderea a peste 17 membri care, in mare parte, au fost racolati de catre PD.

Dupa scandalul iscat de informatiile conform carora PD duce o politica de racolare a politicienilor aflati in partidele din opozitie, la inceputul acestui an, Emil Boc a fost nevoit sa nege faptul ca partidul pe care il conduce s-ar deda la asemenea practici mai putin ortodoxe, in ciuda evidentelor.

Boc a sustinut ca intrarea unor edili din alte partide in PD tine doar de competenta filialelor judetene si locale. Desi democratii s-au exprimat impotriva migratiei politice, acestia au dat totusi liber racolarilor la nivelul filialelor.

Boc a motivat aceste actiuni atacand PSD, pe care l-a acuzat ca in perioada 2000-2004 a racolat un numar mare de primari, care acum si-au exprimat doar dorinta de a reveni in PD datorita incetarii presiunilor politice exercitate in perioada guvernului PSD. Imediat dupa acest scandal, a revenit in discutie legea impotriva migratiei politice.

Demersul era, in fond, o reluare a unei initiative liberale din aprilie 2004 si avea in vedere introducerea a doua articole noi.

Astfel, articolului 60, privind incetarea de drept a mandatului alesului local, i se adauga prevederea potrivit careia cel care paraseste partidul ori a fost exclus din formatiunea pe listele careia a fost ales, pierde mandatul atribuit. Sanctiunea se aplica primarului, consilierului local, judetean sau consilierului din Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

In cazul consilierilor locali si judeteni, locul ramas vacant ar fi ocupat de urmatorul aflat pe lista respectivei formatiuni. In cazul primarilor, plecarea din partidul pe listele carora fusese votat ar implica organizarea de alegeri anticipate.

PSD Cluj a anuntat ca la nivelul judetului in ultima perioada au plecat zece consilieri locali alaturi de primarii unor localitati, printre care si Aghires. De asemenea, primarii din localitatile Ploscos si Apahida au tradat PSD pentru o alternativa aflata la guvernare. In municipiul Cluj-Napoca, filiala a anuntat pierderea a doi consilieri judeteni si a unui consilier local.

Cu toate acestea, PSD a reusit un record mult mai mare de racolari intre anii 2000-2004. Daca in 2000, PSD avea un procent de primari de 35,5% din numarul total al primarilor Romaniei, in 2001 cifra a crescut spectaculos la 53,6%, pentru ca in 2003 aceasta sa ajunga la 64,4%.

In 2004, an electoral, majoritatea estimarilor vorbeau despre un procent de aproximativ 80% alesi locali, multi migrand de la alte partide, care se regaseau in tabara PSD.