Epoleti manjiti

de Calin Miron     Gazeta de Oradea
Luni, 29 mai 2006, 0:00


(Foto: )

“- Pretu-i doua sute?

- Da.

- Doua sute… Pe mine ma intereseaza… Eu am un prieten care vrea sa plece, da’ nu vrea sa stea trei luni in tara! Se poate?

- Se poate!”



Asa suna una dintre interceptarile telefonice ale Directiei Nationale Anticoruptie (DNA). Cei vizati: Daniel Varnav, administrator ale firmelor de transport Vector Com SRL, Eurospot SRL si Travel Car SRL, si o persoana de legatura. Cazul de fata nu este singular si face parte dintr-un serial la care procurorii DNA lucreaza de la inceputul acestui an.



Actorii principali sunt politistii de frontiera care, impreuna cu patronii unor firme de transport “nascute” peste noapte, au crescut considerabil gradul de coruptie de la granita tarii. Victimele urmarite sunt indeosebi “cangurii”, romanii care au depasit termenul de sedere in spatiul Schengen, sau cei care pretind ca ies din tara cu scopuri turistice.



Acestia apeleaza la o persoana de legatura care le face lipeala cu un administrator de la o firma de transport international. Care, cu pilele din vama, cauta o solutie pentru a ajuta “cangurul” sa tranziteze granita.



Reteaua infractionala este formata din patronii firmelor de transport, soferii autocarelor, politistii de frontiera, inclusiv maghiari, vamesi si tranzitorii fara acte in regula. Cei din urma, sunt taxati in functie de gravitatea problemelor cu care se confrunta. Sunt anuntati de suma cu care trebuie “motivate” organele statului si apoi incepe operatiunea.



Potul cel mare din “atentie” revine functionarilor Ministerului Administratiei si Internelor, care verifica legalitatea actelor de identitate ale persoanelor si a marfii de transport si, deci, au cea mai mare raspundere.



Spaga pe fata



Victor Ciortin si Florian Lazau sunt doi functionari ai Directiei Politiei de Frontiera Oradea, repartizati in PTF Bors, asupra carora sunt aduse grave acuzatii de coruptie.



Procurorii DNA au descoperit ca cei doi sunt implicati intr-o retea de trecere frauduloasa a granitei din care faceau parte, alaturi de Daniel Varnav, administratorul celor trei firme susmentionate, si angajatii Adrian Cioc si Ivan Gheorghita, soferi, si secretara Marinela Crivat.



“Totul a inceput in anul 2003”, spune F. I, unul dintre procurorii DNA Oradea. “La initiativa lui Daniel Varnav, s-a constituit un grup alcatuit din Ivan Gheorghita, Adrian Cioc si Marinela Crivat in scopul savarsirii de infractiuni de coruptie cu ocazia desfasurarii obiectului de activitate al societatilor comerciale Vector Com, Travel Car, Eurospot.



Astfel, angajatii sai Ivan si Cioc, in calitate de conducatori auto, si invinuita Marinela Crivat, in calitate de secretara si coordonator de transport, le-au pretins persoanelor pe care le transportau in strainatate si care nu indeplineau conditii de intrare si sedere in spatiul Schengen, pe langa costul calatoriei si diferite sume de bani.



Suma vehiculata era de obicei de 50 de euro pentru vama, lasand sa se inteleaga ca vamesii au influenta asupra Politiei de Frontiera si in acest mod le vor facilita trecerea prin punctele de frontiera. In cursul anului 2003, Daniel Varnav l-a racolat pe Victor Ciortin, iar in anul 2004, pe politistul de frontiera Florian Viorel Lazau, pentru a sprijini grupul constituit de el.



In acest sens, le-a promis politistilor bunuri, iar acestia au acceptat promisiunea”, sustine procurorul DNA.



Bani negri pe filiera guvernamentala



Reteaua transfrontaliera s-a format odata cu decizia Consiliului Uniunii Europene din 17 decembrie 2001, prin care cetatenii romani au fost exceptati de la obligativitatea obtinerii vizei de intrare intr-un stat membru al spatiului Schengen. Potrivit deciziei, orice cetatean roman are dreptul sa stea trei luni de zile pe semestru pe teritoriul oricarui stat membru al spatiului Schengen.



In urma conventiei de la 19 iunie 1990, strainii care nu sunt obligati de a obtine o viza pot circula liber pe teritoriul tarilor semnatare pe o perioada de trei luni, pe parcursul unei perioade de 6 luni de la data primei intrari.



Singurele conditii impuse erau prezentarea la vama a unui document valabil de tranzit a frontierei si existenta unor mijloace de subzistenta atat pentru sederea propriu zisa, cat si pentru intoarcerea in tara de provenienta. Daca durata de sedere e depasita sau daca tranzitorul savarseste fapte nelegale, orice stat Schengen poate lua decizia de a interzice intrarea pe o durata de pana la 10 ani.



Prin Hotararea de Guvern 1628/2001, statul roman a luat act de cunostinta vizavi de aceasta decizie. “Imediat dupa ce s-a pus in aplicare acest sistem, s-a constatat un fenomen masiv de plecare la munca in strainatate. Plecarea in strainatate s-a deghizat in scop turistic in localitatile de frontiera”, spun procurorii DNA.



Paradoxal, Guvernul roman are incheiate acorduri unilaterale doar cu state care nu fac parte din spatiul Schengen, cum ar fi Bulgaria, Cehia, Cipru, Coreea de Nord, Costa Rica, Letonia, Malta, Moldova, Polonia San Marino, Singapore, Tunisia sau Venezuela.



Ordonanta de Guvern numarul 65 / 97 privind regimul pasapoartelor prevede ca cetateanului i se poate refuza temporar eliberarea pasaportului, iar daca i-a fost eliberat, ii poate fi retras atunci cand a depasit termenele de sedere in statele in care a calatorit, doar atunci cand au fost stabilite acorduri unilaterale cu tarile respective.



Avand in vedere ca Romania nu a semnat astfel de acorduri cu statele Schengen, a incurajat exodul romanilor pe teritoriul tarilor respective si, implicit, spaga in punctele de frontiera…



Anchetati de DNA



Banii negri care se fac la granita au atras repede atentia procurorilor DNA, care au pornit un adevarat razboi impotriva functionarilor de la vama, banuiti ca s-ar invarti in cercuri mafiote. “Deocamdata, anchetam in jur de 50 de ofiteri si de subofiteri ai Directiei Politiei de Frontiera Oradea”, spune Ion Moldovan, procuror-sef al DNA Oradea.



“In cel mai scurt timp posibil vom face publice rezultatele anchetei pe care o desfasuram”, asigura seful DNA Oradea.



“Directia se poate autosesiza, dar deciziile le iau doar institutiile abilitate”, spune Mircea Chiorean, purtatorul de cuvant al Directiei Politiei de Frontiera Oradea.



“Pentru propriii angajati, lupta impotriva combaterii acestui fenomen de coruptie a capatat mai multe valente, in sensul in care s-au luat masuri pentru efectuarea unor controale asupra lucratorilor care isi exercita activitatea in punctele de frontiera.



Totodata, conducerea Directiei, care este in formula completa din luna noiembrie 2005, a luat masura scoaterii din trafic a tuturor lucratorilor pasibili de a savarsi fapte de coruptie. Este cazul tuturor celor care sunt anchetati de DNA”, sustine Chiorean, care considera ca s-au facut pasi importanti pentru a starpi coruptia in vami.



“S-a luat masura ca fiecare lucrator sa fie identificabil. La fiecare punct exista o lista cu programe de audienta, unde sa poata fi apelat orice lucrator. Apoi s-a desfasurat o campanie de constientizare despre riscul la care se expune in momentul savarsirii unei infractiuni”, mai spune purtatorul de cuvant al Directiei.



Doua miliarde lipsa…



O alta bila neagra pentru Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Bihor, institutie subordonata Directiei Politiei de Frontiera Oradea, este nerealizarea veniturilor la bugetul de stat, Curtea de Conturi descoperind o lipsa pe anul 2004 de aproape doua miliarde de lei. “S-a creat o paguba de 1.994.600.000 lei”, spune Gheorghe Tara, directorul Curtii de Conturi Bihor.



“Potrivit evidentei organizate, atat in sistem informatic, cat si manual in registrul de evidenta a proceselor verbale de contraventie si ca urmare a verificarii unui numar reprezentativ de procese verbale de contraventie, s-a constatat ca veniturile bugetului de stat au fost diminuate ca urmare a mentionarii in procesele verbale a posibilitatii de plata doar a jumatate din minimul amenzii, chiar daca actul normativ care stabileste contraventia nu prevede aceasta posibilitate”, spune directorul Curtii de Conturi. Cu alte cuvinte, agentii constatatori din cadrul Inspectoratului au aplicat sanctiunea amenzii contraventionale in baza unor acte normative care nu prevad posibilitatea achitarii, de catre contravenient, a jumatate din minimul amenzii intr-un interval de 48 de ore.



“Nu exista posibilitatea de plata a jumatate din minimul amenzii in 48 de ore deoarece actele normative care stabilesc contraventii nu contin o prevedere expresa in acest sens si nu au fost modificate in acord cu noul regim juridic al contraventiilor”, sustine Tara.



“In primul rand, nu este paguba la bugetul de stat”, este de parere Gheorghe Osvat, adjunct-sef sectia Oradea, unul dintre cei considerati responsabili pentru paguba constatata de Curtea de Conturi. “Este vorba de venituri nerealizate la bugetul de stat, in niciun caz paguba. In plus, nu inteleg cu ce sunt eu vinovat pentru amenda pe care a dat-o agentul constatator in trafic.



Din cate stiu eu, instanta s-a pronuntat in favoarea Inspectoratului”, mai spune Osvat. Si a avut dreptate. Tribunalul Bihor a respins in 5 aprilie 2006 sesizarea Curtii de Conturi pentru stabilirea raspunderii juridice si recuperarea pagubei constatate in valoare de aproape doua miliarde de lei, calculate de controlorii financiari ai Curtii.



Cu toate ca procurorii Camerei de Conturi a Romaniei au facut recurs la decizia Tribunalului Bihor, sansele pentru recuperarea celor doua miliarde sunt aproape nule…



In exclusivitate, GAZETA DE ORADEA prezinta cateva interceptari telefonice facute administratorului firmelor din Tulcea. In 17 februarie 2005, a fost surprinsa o discutie intre Varnav Daniel (VD) si Dana (D).



“- D: Pretu-i doua sute?

• VD: Da.

• D: Doua sute… Pe mine ma intereseaza… Eu am un prieten, care vrea sa plece, da’ nu vrea sa stea trei luni in tara! Se poate?

• VD: Se poate.

• D: Deci a venit cam de o saptamana si cred ca vrea sa plece cat mai repede.

• VD: Da, nicio problema, poa’ sa plece.

• D: Poa’ sa plece?

• VD: Da.

• D: Nu o sa aiba probleme la vama?

• VD: O sa trebuiasca la romani sa dea.

• D: Poftim?

• VD: Cinzeci. La romani, trebuie sa dai cincizeci.

• D: Da! Trebuie. A zis ca nu e nicio problema!

• VD: Atat.

• D: De fapt, nu vrea sa vorbeasca. Intelegi? Acolo la vama, ar trebui sa vorbeasca cu cineva?

• VD: Nu, nu. Asta o va face soferul.”



In 15 decembrie 2004, a fost ascultata discutia telefonica dintre Daniel Varnav (VD) si “cangurul” Salomea Enache (SE).



“- VD: Tu esti sarita din viza, cum esti, esti cu acte?

• SE: Da. Sunt sarita din viza, de asta…!

• VD: Cat? De cat timp?

• SE: Am 9 luni.

• VD: Aha, deci o suta de euro plus 50 la vama trebuie sa dai.

• SE: Deci, o suta pe bilete, plus…

• VD: Da.

• SE: Plus 50, la vama. Pe 23!

• VD: Pentru 23?

• SE: Da.

• VD: Aha, pe 23, tu unde esti?

• SE: In Milano.

• VD: In Milano? Trebuie sa-mi dai si un numar de telefon”.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


759 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by