DN 1C Cluj-Napoca - Dej si DN 17 Dej - Sadova se afla in aceasta perioada in plin proces de reabilitare. Pana acum, GAZETA v-a tinut la curent cu aproape toate aspectele ale acestui proces, prezentandu-va mai ales cum societatile grecesti isi bat joc de banul public. De data aceasta a venit randul unui alt aspect: vestigiile istorice care risca sa fie distruse cu buldozerul.
In total, pe cei 236 km de sosea lucreaza sapte firme: FCC Construccion (Spania), DN 1C, Cluj - Livada (30 km), JV Efklidis - AEGEK (Grecia), DN 1C, Livada - Dej (23,528 km) si DN 17, Dej - limita judetului Cluj / Bistrita-Nasaud (6,5 km), Proodeftiki SA (Grecia), DN 17, limita judetului Cluj / Bistrita Nasaud - Bistrita (52,4 km), Wilheim Geiger + Max Bogl 4R7 JV (Germania), DN 17, Bistrita -
Tureac (32,1 km), JV Roichman Bros (Shomron) Infrasturctures 1993 & ASHTROM International Ltd. (Israel), DN 17, Tureac - limita judetului Bistrita-Nasaud / Suceava (25 km), Aktor SA (Grecia), DN 17, limita judetului Bistrita Nasaud - Suceava - Iacobeni (39 km), si Mochlos SA (Grecia) DN 17, Iacobeni - Suceava (28 km).
Suma contractelor atribuite se ridica la peste 6.000 de miliarde lei vechi, adica 165 milioane euro, fonduri suportare, partial, de Banca Europeana de Investitii. Pe sectorul aferent grecilor de la Efklidis, lucrarile sunt cele mai intarziate. Va reamintim ca, in toamna anului trecut, desi au executat doar 0,22% din lucrare, Efklidis AEGEK incasase deja peste 16% din valoarea contractului.
Fara avize
Pe langa intarzieri, grecii - si nu numai ei - se confrunta cu o alta problema. Nu au avizele necesare continuarii lucrarilor. La constructia oricarui drum, este nevoie de “descarcarea istorica” pentru lucrari. Adica arheologii si muzeografii trebuie ca inainte de lucrari sa identifice site-urile arheologice de pe traseu si sa realizeze sapaturi pentru a colecta vestigiile.
Doar apoi se pot demara lucrarile. Ei bine, pe tronsonul Cluj-Napoca - Dej acest lucru nu a fost inca realizat. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) trateaza cu destul de multa usurinta aceasta problema, pentru ei descarcarea istorica fiind doar un moft al muzeografilor clujeni si nu o prevedere legala.
In aceste conditii, lucrarile in multe zone de pe traseul Cluj-Napoca - Dej au fost sistate pana la realizarea descarcarii istorice.
Minunea de la Iclod
Statiunea neolitica de la Iclod este o asezare eponima pentru grupul Iclod din neoliticul tarziu. Este singura asezare neolitica fortificata cu doua necropole cercetata din Romania si larg cunoscuta si pe plan international.
Situl, cu o suprafata de aproape 6 ha, include o asezare fortificata cu 3 santuri si palisade, locuinte de suprafata, gropi rituale, morminte de inhumatie grupate in 2 necropole plane si un bogat si variat inventar arheologic. Au fost cercetate doua cimitire de inhumatie (A si B), un sistem de fortificatii circular (diametrul de 140 m) si numeroase complexe de locuit.
Asezarea este formata din locuinte de suprafata de forma patrulatera, uneori cu vatra in interior, iar pe centru a fost o piateta cu depuneri rituale in gropi, cu ocazia fondarii asezarii si a unor evenimente importante pentru comunitate (razboi, seceta, ploi, etc).
Comunitatea neolitica de la Iclod si-a confectionat din pietre diferite unelte (atat cioplite, cat si slefuite, ori perforate): lame, cutite, „dinti” pentru secerile din corn, gratoare, razuitoare, varfuri, dalti, topoare, tesle, rindele, topoare-ciocan, percutoare, zdrobitoare, lustruitoare, rasnite, despicatoare de brazda pentru pluguri etc.
Obiectele din os si corn (descoperite in toate contextele - atat in morminte, cat si in locuinte) sunt: ace, strapungatoare, spatule, dalti, razuitoare, harpoane, sapaligi, dispozitive pentru fixarea topoarelor si a despicatoarelor de brazda, seceri din corn, diferite tipuri de manere pentru uneltele din piatra.
Trebuie sa amintim si podoabele (pandantive, bratari, margele, paiete aplicate pe haine) din colti de mistreti, margele din os si scoici, chiar si un dinte de ren. La Iclod, in mormantul 18 din cimitirul B de la Pamantul Vladicii, au fost descoperite doua salbe de margele din scoica fosila Spondyllus.
Ceramica este de trei categorii - fina (de lux), semifina (de servit) si grosiera (de gatit si depozitat) - existand o mare varietate de forme de vase: cilindrice, cu profil in ”S”, oale, cupe cu picior inalt, strachini lobate, castroane, capace de vas, strecuratoare, pahare, linguri, solnite, opaite cu „aparatoare de flacara”, iar pentru copii erau biberoane si diferite
tipuri de jucarii (zurnaitoare si miniaturi de leagan, covata, barca, oale, cupe, strachini).
