Au transformat betonul in aur!

de Ioana Lucacel, Mircea Crisan     Gazeta de Maramures
Miercuri, 31 mai 2006, 0:00


(Foto: )

Inchiderea minelor - cine a castigat dintr-o mega-afacere de zeci de miliarde de lei?



Din 1998, Guvernul si Banca Mondiala au „pompat” zeci de miliarde de lei in lucrari de inchidere a unor sectoare miniere din Maramures. Cele mai multe dintre contractele de executie a lucrarilor si proiectelor, un veritabil fiasco, au fost impartite, pe vremea aceea, intre firmele fostilor sefi ai companiei miniere Remin si societatile de casa ale PSD.



Standardele europene nu permit subventii pentru minerit. Acesta a fost principalul motiv care a convins guvernantii sa demareze programul prin care o parte din sectoarele miniere sa fie inchise, conservate si ecologizate. Primul pas a fost facut in 1998, an in care s-a aprobat o prima lista neagra a perimetrelor miniere ce urmau a fi „sigilate”.



Banii necesari operatiunii urmau sa fie asigurati din doua surse: Banca Mondiala si alocatiile bugetare. Pentru ca la vremea respectiva nu prea existau societati specializate in intocmirea de proiecte tehnice si in efectuarea lucrarilor de inchidere a perimetrelor miniere, potentantii vremii s-au gandit sa foloseasca aceasta lacuna in interes propriu. Cum? Simplu: infiintand astfel de firme.



Timpul a dovedit ca strategia lor a fost una de succes, adica puhoiul de bani a fost dirijat tocmai spre conturile celor „inspirati”. Si pentru ca tot era o perioada de pionierat, cui i-a mai pasat de calitatea lucrarilor sau de solutiile tehnice dezastruoase? Nimanui. Astazi, privim inapoi cu manie.



Procedura



In Maramures, Guvernul Romaniei si Banca Mondiala au finantat pana acum 19 proiecte de inchidere a unor perimetre miniere situate in Borsa, Ilba, Nistru, Rodna, Turt, Baiut, Cavnic, Herja, Baia Sprie si Baia Mare.



Algoritmul de inchidere a sectoarelor miniere consta intr-o cerere a unitatii care decide sa renunte la activitati intr-un anume perimetru, cerere adresata Ministerului Economiei si Comertului (MEC), in care solicita inchiderea si ecologizarea sectorului respectiv. Dupa aprobare, perimetrul este preluat de MEC, prin societatea Conversmin, la care este actionar si MEC.



Urmeaza elaborarea unui plan de incetare a activitatii (PIA), se elaboreaza o Hotarare de Guvern prin care sunt estimtate costurile, iar apoi se aloca banii si se organizeaza licitatiile pentru atribuirea contractelor de intocmire a proiectelor tehnice (PT) si ulterior in baza acestor proiecte, de executie a lucrarilor.



Eugen Olea, director tehnic Remin SA, a explicat in ce consta inchiderea minelor, recunoscand ca, initial, s-a inotat intr-o nebuloasa totala: „a fost pionierat si la noi. S-au ocupat foarte multi de lucrari, ba unitatea de care apartineau perimetrele respective, ba Ministerul, ba Mediul etc. Deci nu era o gandire unitara.



Solutiile de inchidere depind de specificul zonei, dar, de regula, sunt cam aceleasi. Partea de subteran consta in inchiderea galeriilor care au acces spre suprafata (se fac ziduri de boltari si, in spate, o anumita portiune este umpluta cu steril, lasandu-se loc doar pentru evacuarea apelor).



Daca exista put sau suitor care are legatura cu suprafata, se umple pe toata lungimea, iar pe deasupra se toarna un planseu din beton armat. Sigur ca in prima faza are loc evacuarea utilajelor, a fierului vechi, dupa care se fac aceste lucrari. La suprafata se executa in general lucrari de demolare. Se rade tot, se pune sol fertil, plus statie de epurare unde este cazul”.



In cazul haldelor de steril, solutia tehnica consta in stabilizarea terenului, montarea unor gardulete de nuiele si plantarea unor puieti. Mai nou, s-a adoptat o alta metoda. „S-a ajuns la concluzia ca, in timp, acele gardulete putrezesc, iar halda incepe sa fie activa. De aceea, s-a adoptat o alta solutie. Halda de steril se acopera cu un fel de folie peste care se asterne sol fertil.



Pentru ca puietii nu se pot planta in orice perioada a anului, pamantul trebuie amestecat cu ingrasamant. O parte din puietii plantati pana acum s-au uscat”, a explicat Olea.



Agreatii



Din tortul acestei mega-afaceri de zeci de miliarde de lei, frisca din mot le-a revenit unora dintre fostii sefi ai Remin si firmelor de casa ale fostului Partid-Stat (PSD).



Printre societatile care au prins grosul proiectelor de asistenta tehnica se numara si RO-MIN SRL, firma care il are ca si asociat pe controversatul Staicu Balanescu, fost sef al Remin si subiect al mai multor articole de investigatie.



Lista firmelor care au executat lucrarile este la fel de interesanta. Pe langa societati maramuresene si satmarene cunoscute (precum Castrum Corporation), apar alte trei firme de notorietate: COMINCO SA Bucuresti, TIM SA Cluj Napoca si CARTEL BAU.



- COMINCO SA Bucuresti - a fost administrata pana la mijlocul anului 2001 (perioada care se pare ca a coincis si cu lucrarile din Maramures), de fostul ministru pentru coordonarea secretariatului general al guvernului Nastase, Serban Mihailescu, supranumit de presa franceza “Miki Spaga”.



Fosta firma administrata de Mihailescu a fost un magnet pentru tot ceea ce inseamna fonduri de la buget, credite nerambursabile, programe de finantare externa. Asa ca, nu e de mirare ca si-a extins tentaculele si in Maramures.



- TIM SRL - este una dintre firmele clujene care a beneficiat din plin de contracte cu Statul. Ba mai mult, patronul acesteia, Traian Oarga a fost cercetat penal pentru o escrocherie care a creat un prejudiciu de circa un million de euro.



Mai exact, firma sa a introdus gazul in mai multe comune clujene, iar Guvernul Vacaroiu a aprobat fonduri pentru aceasta investitie, desi lucrarile fusesera platite de cetateni.



- CARTEL BAU - pe lista constructorilor care au inchis perimetrele miniere din Maramures figureaza si „CARTELBAUM”, insa, conform bazei de date a Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, nu exista nici o firma cu acest nume. Exista insa CARTEL BAU Cluj Napoca, cu legaturi in sectorul minier, si, mai mult, actionara la controversata Rosia Montana Gold Corporation.



Fiasco



Dincolo de faptul ca inchiderile sectoarelor miniere nu au tinut cont de faptul ca aceste perimetre, impreuna cu dotarile existente (infrastructura, utilitati, cladiri etc), pot fi utilizate pentru dezvoltarea unor activitati economice, sociale sau turistice, exista o sumedenie de alte nereguli.



Surse informate au declarat ca multe dintre proiecte au fost prost executate si au oferit multiple argumente:



1. Utilizarea necorespunzatoare a galeriilor de coasta (inchiderea acestora la gura galeriei prin betonare), in conditiile in care anumite galerii puteau fi utilizate ca spatii subterane pentru depozitare, crestere melci, sau in scopuri turistice.



2. Furturi de fier-beton (armatura inchiderilor) si deschiderea acestor galerii.



3. Epurarea necorespunzatoare a apelor de mina (administrarea necorespunzatoare a statiilor de epurare) - furturi de var etc.



4. Stabilizarea necorespunzatoare a haldelor de steril (unghiuri de panta mai mari de 40 %, (in conditiile in care unghiul de taluz natural stabilizat este in general de 30%), si alunecari ale lucrarilor de stabilizare).



5. Spalarea in continuare a acestor depozite de apele meteorice (partea superioara a acestor halde nu este impermeabilizata) si, totodata, spalarea datorita paraurilor de versant (uneori haldele sunt amplasate pe vai, iar acestea spala in permanenta corpul haldei).



Exemple, cu nemiluita: in zona Nistru - Valea Mintoasa se poate “admira” o galerie unde a fost spart betonul pentru a se fura fier din interior; la Ilba - statia de epurare nu functioneaza si mai toate haldele de steril aluneca, adica nu este asigurat unghiul de panta si lucrarile nu au fost realizate corect (stalpii de sustinere nu sunt bine fixati in halda) etc.



Ilegalitati



Calin Crisan, comisar sef al Garzii de Mediu Maramures, recunoaste ca lucrarile executate lasa de dorit. Insa, dupa parerea sa, unul dintre motive ar fi faptul ca nu este clar cine va prelua in administrare aceste perimetre si, mai ales, nealocarea de fonduri pentru intretinerea lor: “deocamdata sunt in custodia Conversmin, care, in momentul acesta, nu au bani pentru intretinere.



Dar trebuie cumva luat dracu’ de coarne si gasita o solutie. Sigur ca s-au deteriorat lucrarile! Cele mai elocvente sunt in zona Borsa, pe masivul Toroioaga, unde sunt sapte halde care au fost ecologizate si receptionate, iar in prima iarna, avalansele au distrus toate lucrarile. In zona Ilba, la halda Valea Rosie, s-au tras lemne si s-au distrus toate lucrarile.



Mai mult, am constatat ca dintr-o halda, cineva a luat material cu buldozerul!”



Seful Garzii de Mediu a atras atentia si asupra unui astfel de proiect care a fost realizat fara autorizatie de mediu: „unul dintre proiectele care nu stiu cum se va finaliza este un perimetru minier de pe Vaser, care a apartinut IPEG-ului (Novat- Novicior).



Undeva pe firul vaii, in munte, au fost niste guri de mina si niste halde care au corespondent pe partea cealalta, in bazinul hidrografic Novicior. Acolo s-au executat lucrarile, dar nu s-a dat acordul de mediu! Deci solutiile propuse de proiectant (ICPMN), n-au satisfacut colectivul de reglementare al Agentiei de Protectie a Mediului (APM).



S-au cerut completari, n-a mai venit nimeni cu ele, dar constructorul a executat lucrarile! Fara acord de mediu nu se obtine autorizatia de constructie. Iar aceasta sta la baza finantarilor.”



Conform datelor existente la Compania Remin, firma care a realizat fara autorizatie de mediu lucrarile de la Mina Borsa Novat-Novicior a fost COMINCO SA Bucuresti care, din informatiile pe care le detinem, si-a primit si banii. La fel s-a intamplat si in cazul celorlalte proiecte: s-au primit banii, desi unele lucrari „au probleme.”



Seful Garzii de Mediu declara ca in unele cazuri nu s-a respectat nici macar tehnologia de plantare a puietilor: „documentatiile inregistrate la APM vizavi de tehnologia de plantare a puietilor prevedeau, in general, gropi (de dimensiunea 30x30 cm) cu sol vegetal.



Dar, de exemplu in zona Borsa, la Magura 2, nu s-a respectat: acolo este o halda imensa care este sprijinita de vatra unei vechi cariere, cu taluz foarte abrupt, vreo 300 metri, pe care nu s-a pus deloc sol vegetal in plantarea puietilor.”



Trafigura, forever



Controversele starnite de lucrarile executate la inchiderile de mine vor continua, macar din considerentul ca afacerea abia acum incepe. Pana in 2007 vor trebui inchise si sectoarele miniere care nu vor fi privatizate, adica mai toate perimetrele din Maramures.



Directorul tehnic al Companiei Remin SA a declarat ca: “de acum incolo vor fi bani pentru monitorizare post inchidere, cam 30 de ani. Pana acum a fost pionierat si pentru noi, pentru ca nu s-a mai facut niciodata asa ceva. Acum este experienta a opt ani de lucrari de inchidere si sunt convins ca n-o sa se mai faca cum s-au facut pana acum.



Sunt altfel monitorizate, altfel se urmareste executia lucrarilor. Pana in toamna, pentru toate minele apartinatoare de Remin, se intocmesc aceste documentatii pentru incetarea activitatii si inchiderea perimetrelor.”



Cum metalele sunt bine cotate la bursa, tot in aceasta perioada s-au pregatit si cateva pachete de privatizare pentru cateva sectoare din Baia Sprie, Cavnic, Flotatia Centrala, Razoare, Turt. Deja exista si o firma interesata de unitatile din Cavnic si Baia Sprie: Trafigura, controversata societate care a fost subiectul unei investigatii ample, publicate de GAZETA.



Desi gongul care anunta finalul mega-afacerii inchiderilor de mine se apropie, subiectul e departe de a fi epuizat. Vom reveni.



Un caz suspect de… plata



Una dintre problemele proiectelor de inchidere a minelor este faptul ca o parte din statiile de epurare au fost subdimensionate si nu pot prelua debitul de apa de mina evacuat. Un caz suspect se gaseste la perimetrul minier Tibles-Tomnatic, unde investitia la statia de epurare nu a fost finalizata.



Lucrarile de inchidere a acestui perimetru minier aveau in executie si lucrari de ermetizare a legaturilor miniere spre Dragomiresti, in scopul de a acumula si redirectiona apele subterane spre Grosii Tiblesului. Aceste lucrari nu au adus efectul prevazut in proiect.



Seful Garzii de Mediu Maramures a declarat ca apele ies prin fisurarea masivului din roci alterate: “Radu Marcel de la Converstmin a spus ca se va reanaliza investitia respectiva.



Nu s-a facut receptie, deci nu pot spune daca proiectul e finalizat si banii cheltuiti.” Insa directorul tehnic al Remin confirma ca banii s-au cheltuit: “statia de epurare a fost construita, dar nu are alimentare cu energie, asa ca e o alta problema de care nu s-a tinut cont. Nu stiu cum o sa rezolve problema. Dar proiectul este executat si banii, consumati.”



Depozit de 3.000 de tone de steril!



Desi activitate de la UP Baia Sprie a fost sistata, inca nu s-a efectuat ecologizarea perimetrului unitatii. Pe halda paraului Molos este depozitata o cantitate de 3.000 de tone de pirita aurifera, care are o influenta negativa asupra calitatii apei din raul Sasar.



Referitor la acest aspect, Calin Crisan, comisar sef al Garzii de Mediu Maramures, a declarat: „in 2002, Remin a dus 3.000 de tone de pirita si au depozitat-o pe halda respectiva. Atunci am sanctionat Compania Remin, urmand ca toate documentele care vizeaza inchiderea perimetrului Baia Sprie sa fie cuprinse in masurile de ecologizare a acestui punct.



La vremea respectiva era in amonte de priza de apa potabila a orasului, insa, intre timp, Baia Sprie si-a schimbat prizele de apa potabila. Oricum, depozitul respectiv n-are ce cauta acolo unde este si acum.”






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.















.*.


165 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by