Asa cum era de asteptat, conducerile celor patru partide ale Coalitiei, reunite, luni, in sedinta, nu au reusit sa ajunga la o solutie de compromis in privinta modalitatii de structurare a Guvernului. PNL, UDMR si PC au respins, cel putin deocamdata, propunerea democratilor privind renuntarea la ministrii fara portofoliu.
In aceste conditii, singurul consens la care s-a ajuns in Consiliul National de Coordonare al Coalitiei a fost acela privind necesitatea restructurarii agentiilor guvernamentale si a functiilor de secretar de stat.
Suspectata de populism, propunerea PD de renuntare la ministrii de stat si la ministrii delegati se reduce, in cele din urma, la nivelul unei decizii exclusiv politice, in conditiile in care utilitatea ministrilor fara portofoliu este, cel putin, discutabila. Nu foarte diferit stau lucrurile si in cazul secretarilor de stat.
Functii catre care ministrul deleaga competente pe diferite sectoare de activitate, de multe ori, acestea capata valoare de simple sinecuri pentru clienti sau sponsori politici.
Numai asa se poate explica aparitia, spre exemplu, la Ministerul de Externe, printre cei opt secretari de stat, a unuia responsabil cu participarea Romaniei la expozitii internationale si a unuia responsabil cu francofonia. La fel de ciudate sunt responsabilitatile care se suprapun.
Astfel, la Ministerul Muncii, dintre cei sase secretari de stat, unul se ocupa cu pensiile si asigurarile sociale, iar altul, cu asistenta sociala si politica pentru familie. Si mai interesanta este situatia la Ministerul Industriilor, unde jumatate dintre secretarii de stat se ocupa, unul, cu energia, altul, cu complexele energetice, si un al treilea, cu petrolul si gazele.
In total, in Guvernul Romaniei activeaza 66 de secretari de stat si doi subsecretari de stat, cel mai „bogat” minister fiind cel de Externe - opt plus un subsecretar, cel mai „vitregit” fiind Ministerul Comunicatiilor, cu doar doi secretari de stat.
Secretarii de stat clujeni, siguri pe functii
Cinci clujeni ocupa, in acest moment, functii de secretari de stat si, cel putin aparent, responsabilitatile pe care le au, in functiile respective, par suficient de serioase pentru a nu justifica o restructurare a functiilor lor.
Liberalii Valentin Naumescu, secretar de stat pentru diplomatie publica in Ministerul de Externe, si Liviu Radu, secretar de stat pentru reforma in administratia publica in Ministerul Administratiei, se bucura de aprecierea activitatii lor din partea ministrilor Ungureanu, respectiv Blaga, motiv pentru care nu prea au nici un motiv a se teme ca o eventuala restructurare a Executivului le va afecta scaunele.
La fel de sigur pe postul sau se poate considera si Koto Jozsef (UDMR), secretar de stat pentru invatamantul in limba minoritatilor, in Ministerul Educatiei, atat prin prisma importantei ariei sale de responsabilitate, cat, mai cu seama, datorita experientei acumulate in aceasta functie, sub trei ministri: Andrei Marga, Mircea Miclea si Mihail Hardau.
Un semn de intrebare poate plana asupra lui Constantin Dascalu (PD), secretar de stat pentru transportul rutier si feroviar in Ministerul Transporturilor, dar asta numai in cazul in care ar putea ajunge sa deconteze, solidar cu Dobre, problemele pe care le are sefului sau direct.
Cu toate acestea, chiar si in conditiile unei posibile preluari a acestui minister, eventual cu titulatura schimbata, de catre UDMR (una dintre ipotezele vehiculate in ultima vreme), Dascalu si-ar putea pastra functia datorita sustinerii politice din partea sefului sau de partid, Emil Boc.
In fine, secretar de stat pentru tehnologia informatiei in Ministerul Comunicatiilor, conservatorul Aurel Netin nu numai ca nu are motive sa se teama ca i s-ar putea restructura functia, dar este, la randul sau, extrem de apreciat de catre seful sau, clujeanul Nagy Zsolt.
Agentiile, vaci de muls pentru partide
Negocieri la sange se vor purta pe marginea agentiilor guvernamentale. Acestea sunt in numar de 24 in subordinea Guvernului, 20 in subordinea sau coordonarea primului ministru si alte cateva zeci in subordinea sau coordonarea diverselor ministere.
Agentiile au devenit, in marea lor majoritate, institutii de sifonare a banului public, uneori chiar a fondurilor europene, spre buzunarele clientelei politice. „Daca vrem sa eradicam coruptia, trebuie sa incepem cu reducerea la sange a numarului agentiilor. Acolo e marea mafie”, spunea, la Cluj, senatorul PD Marius Marinescu.
Cum interesele in jurul acestor agentii sunt extrem de mari si de incrucisate, in afara celor care, in mod vizibil, se „calca pe picioare”, este extrem de greu de prognozat ce agentii vor fi restructurate, totul putandu-se regla in urma unor simple negocieri financiare intre PNL, PD, UDMR si PC.
In aceste conditii, nu ne ramane, momentan, decat sa-i prezentam pe clujenii cu functii de conducere in astfel de agentii guvernamentale.
Cei trei conducatori de agentii apartin UDMR: Birtalan Jozsef, presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, Borbely Janos, presedinte al Autoritatii Nationale pentru Tineret (ANT), si Talpas Janos, director general al Institutului National de Cercetare si Dezvoltare in Turism.
In fine, liberalul Alexandru Mandrut este consilier in cadrul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului, colegul sau de partid, Gabriel Mircescu, ocupa aceeasi functie in cadrul ANT, in vreme ce Nemenyi Jozsef este consilier in cadrul Consiliului Concurentei.
