Presedintele Consiliului de Administratie (CA) al Napolact, Gerbrant Redmer de Boer, a anuntat ca pretul unei actiuni care va fi achitat, in cazul in care actionarii minoritari vor solicita retragerea, va fi de 9,1 lei/actiune. Un expert autorizat a calculat valoarea de rascumparare, in urma unui raport de evaluare al societatii.

Friesland detine 89% din capitalul social al Napolact, adica 8,6 milioane de actiuni, restul aflandu-se in posesia mai multor persoane fizice si juridice.

“Actionarii care nu sunt de acord cu hotararea privind retragerea de la tranzactionare pot solicita retragerea din societate in termen de cel mult 45 de zile de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, prin transmiterea catre societate a unei solicitari”, a precizat De Boer.

Acestia trebuie sa indice, in acest caz, modalitatea de efectuare a platii: mandat postal cu confirmare sau virament postal. Actiunile Napolact au cunoscut o evolutie exploziva la sfarsitul lunii mai, cand, de la 6,8 de lei, ele au atins, in numai patru zile, pragul de 10,5 lei, marcand o crestere de 97%.

In iunie, titlurile Napolact s-au depreciat constant aproape zilnic, la 6 iunie valoarea unei actiuni fiind de numai 9 lei, dupa o scadere cumulata de 34%. “De cand Napolact a ajuns in posesia olandezilor, volumul de tranzactionare de pe piata de capital a fost extrem de scazut.

Pretul oferit celor care vor sa se retraga mi se pare destul de bun, tinand cont de istoricul si de activele societatii. In conditiile in care Friesland detinea aproape 90%, prezenta Napolact la BER nu mai era rentabila”, a apreciat Rares Nilas, presedinte al societatii de servicii de investitii financiare BT Securities Cluj.

Numai cu straini

Retragerea titlurilor Napolact de la BER este ultima decizie importanta a Friesland. Anul trecut, actionarul majoritar a hotarat sa elimine cetatenii romani din CA. Friesland a luat decizia la o adunare generala unde au participat numai trei actionari, cifra inregistrata si la ultima intrunire a acestora.

Modificarea impusa de olandezi se referea la eliberarea din functie a trei administratori romani si reducerea numarului de membri in CA de la cinci la trei. Cea mai importanta persoana care a parasit Consiliul a fost Ana Cazan, fost presedinte-director general, dupa ce vechiul presedinte, Vasile Garboan, s-a pensionat, o data cu vanzarea Napolact catre Friesland.

De asemenea, au fost eliminati din CA Viorica Domsa - vicepresedinte si Daniela Ruda - referent marketing. La inceputul lui 2005, Napolact si-a anuntat actionarii ca terenul de sub sediul sau administrativ din Cluj-Napoca este revendicat de catre fostii proprietari.

Napolact a castigat, anul trecut, licitatia de la Cluj pentru achizitionarea serviciilor de distribuire a produselor lactate si de panificatie, aferente programului guvernamental “Laptele si cornul”, unde a concurat cu Dorna si cu... Friesland. In cadrul licitatiei, Napolact a sustinut ca acest lucru nu ar reprezenta un conflict de interese.

In judet beneficiaza de program 37.000 de copii prescolari si elevi din ciclul primar.

Concurenta la colectare

La randul sau, cel mai mare producator de produse lactate din lume, concernul Danone, a anuntat ca vizeaza atragerea fermierilor locali, prin dotarea lor cu tehnologie moderna, pentru a-i livra laptele in detrimentul celorlalti concurenti de pe piata.

Directorul Danone Romania, Jacques Ponty, a declarat ca, pentru a determina fermierii din zona sa livreze laptele catre companie, Danone ii va inzestra cu tancuri de racire, juninci de calitate si le va asigura cursuri de pregatire cu specialisti din Uniunea Europeana.

“Stim ca Friesland este un competitor puternic, dar este necesar ca fermierii sa aiba cel putin doua surse unde sa poata sa predea laptele”, a spus Ponty. La Cluj, Danone a investit 1,2 milioane de euro in primul centru de distributie din Romania. Danone Romania face parte din grupul cu acelasi nume, lider mondial pe piata produselor lactate proaspete si de apa minerala imbuteliata.

Alti concurenti ai Napolact pe piata romaneasca sunt Brenac, Prodlacta, Covalact, alaturi de diverse marci locale. Napolact are ca obiect principal de activitate fabricarea produselor lactate, a branzeturilor si a inghetatei, colectarea materiei prime de la persoane fizice si juridice, comertul cu ridicata si cu amanuntul al produselor lactate.

Dispune de patru fabrici (in localitatile Baciu, Dej, Huedin si Taga), de sapte magazine, de un depozit en gros si de 40 de puncte de colectare a laptelui. In 2004, Napolact a inregistrat un profit net de 15,5 milioane de lei. Datoriile producatorului clujean se ridicau, la finele lui 2004, la 8,2 milioane de lei, dintre care jumatate la furnizori.