intrucat salariile mici platite muncitorilor romani fac posibila acumularea de profit consistent. In cadrul fabricii de cabluri ACE Cluj lucreaza aproape 1200 de angajati, din care 280 sunt muncitori indirecti, mai exact sefi de sectii, primitori-distribuitori sau mecanici de intretinere. Sub forma unei promovari, muncitorii care lucreaza in trei ture ajung sa ocupe posturile amintite mai sus.

Insa, desi salariul este putin mai mare, de asemenea si responsabilitatile, orele prestate in folosul ACE pe ture de noapte sau suplimentar nu sunt platite in cazul muncitorilor indirecti. Pacaleala tine de ani de zile, iar protestele angajatilor nu au nici un ecou la urechile spaniolilor din conducere.

Faptul ca se incalca atat contractul colectiv de munca, precum si Codul Muncii nu pare sa intereseze pe nimeni, cu exceptia pagubitilor.

ACE este una din fabricile in sistem lohn aterizate in Cluj. In anii 90 si la inceputul lui 2000, afacerile in sistem lohn mergeau de minune in Romania pentru investitorii straini.

Insa, cresterea nivelului de trai, oricat de redusa ar parea la o prima evaluare, determina multi straini sa-si mute afacerile pe alte meleaguri, cum ar fi Ucraina sau China, unde pretentiile angajatilor sunt mai mici. In anul 2001, ACE Spania a infiintat la Cluj-Napoca SC Automobile Componente Electrice SRL.

Terenul necesar construirii halei de productie a fost obtinut in urma unei asocieri cat se poate de profitabile cu primaria lui Funar. Astfel, pentru 23.000 mp in cartierul Intre Lacuri - zona neindustrializata, ACE a platit 47.414 euro. Un adevarat chilipir pentru spanioli, justificat de primarie prin faptul ca se creeaza peste 1000 de locuri de munca.

In ianuarie 2002, ACE Cluj pornea la drum cu 13 angajati. In 2003, la ACE Cluj lucrau 400 de angajati, iar in decurs de un an numarul acestora s-a dublat. In 2005, cand la hala de productie a ACE lucrau 1.550 de muncitori, presedintele ACE Spania, Jose Maria Bude, a decis ca impreuna cu alte cinci persoane din fostul staff executiv sa se lanseze pe piata imobiliara romaneasca.

Patronii companiei au numit la Cluj o conducere exclusiv spaniola, motivand decizia prin faptul ca in mod cert conationalii lor nu vor pleca, asa cum a facut fosta administratie. Antonio Soria Barranco a fost numit director general, iar toate departamentele, precum resurse umane, productie, calitate, centre exterioare au directori de origine spaniola.

Politica fabricii a fost schimbata odata cu vechea conducere. ACE a ramas in urma cu adaptarea salariilor la cerintele actuale, iar acest lucru a agravat starea de spirit a muncitorilor. Pentru Cluj-Napoca, unde rata somajului nu este foarte ridicata, un salariu de 3,8 milioane lei plus 18 bonuri de masa nu este catusi de putin un castig decent.

Drept urmare, din 1550 de muncitori au ramas pana in prezent doar 1200. Sindicatul ACE Cluj a cerut o marire de salariu de 40%, insa, conform unor surse avizate, in prezent muncitorii sunt retribuiti lunar cu 4,2 milioane de lei. Multi angajati isi parasesc locul de munca dupa scurt timp, unul din motive fiind salariul mic pentru o munca obositoare.

In schimb, spaniolii castiga bine din afacere, iar majoritatea castigurilor (cele provenite din vanzarea de cabluri pentru industria de automobile) sunt externalizate. Asadar, firma-mama din Spania este cea care incaseaza grosul banilor, pentru ca societatea infiintata la Cluj-Napoca factureaza doar manopera.

La fabrica ACE Cluj-Napoca lucreaza aproximatix 280 de angajati pe posturi de “muncitori indirecti”, adica sefi de sectii, ordonatori de fire, sefi de tura, sefi productie, auditori calitate, responsabili calitate, magazioneri etc. Acest tip de personal provine din randul muncitorilor promovati de conducerea ACE.

In propunerea de promovare, formulata ca un contract, se stipuleaza marirea de salariu (care variaza intre 2-3 milioane de lei in plus), functia si faptul ca angajatul va fi la dispozitia societatii pentru efectuarea orelor suplimentare si a turelor de noapte.

Surse din interiorul societatii ne-au informat ca marea pacaleala careia ii cad victima muncitorii indirecti se face prin intermediul cardurilor de pontare. La poarta fabricii se ponteaza toti muncitorii, insa in interior, cardurile “promovatilor” nu mai sunt deloc utile.

In timp ce muncitorii de rand pot sa ponteze electronic fiecare operatiune, introducand un cod, ca personal indirect nu poti sa contabilizezi orele suplimentare sau orele de noapte. Astfel, pe tabelul de pontaj din incinta fabricii apar doar opt ore de munca, indiferent de prestatiile suplimentare sau de noapte, care se platesc separat conform Codului Muncii.

Desi la poarta se poate vedea cate ore a stat fiecare angajat la munca, arhiva poate fi usor modificata, in cazul unui eventual control. Conform contractului colectiv de munca dintre ACE si muncitori, valabil pana in anul 2007, prevederile si articolele se aplica tuturor angajatilor.

Conform informatiilor noastre, articolul 72 al contractului mentioneaza ca orele suplimentare se contabilizeaza separat, iar munca suplimentara va fi platita dublu. Mai mult, articolul 73 din acelasi contract colectiv de munca prevede ca munca prestata in intervalul orelor 22-6 (lucru pe timpul noptii) se compenseaza cu 25%.

Cu toate acestea, “promovatii” ACE se aleg doar cu responsabilitate mai mare pentru un salariu pe care un muncitor de rand il completeaza cu ore suplimentare si sporuri de noapte. Singurele recompense pe care le primesc sefii de ture, de sectii etc. pentru orele suplimentare prestate pentru ACE Cluj sunt un sandwich si un pahar de suc, sustin surse din interior.

Cu toate ca munca in domeniul productiei de cabluri este solicitanta, iar vara este o caldura innabusitoare in incinta fabricii, anul trecut instalatia de aer conditionat nu a functionat, nu pentru ca ar fi defecta, ci din motive de economie, spun surse confidentiale.

Mihaela Toma, asistenta directorului general ACE Cluj, Antonio Soria Barranco, a negat faptul ca nu se platesc orele suplimentare prestate de sefii de sectii, magazioneri etc. “La noi in fabrica se percep bonificatii, spor de productivitate, iar acest lucru e valabil pentru toti angajatii.

Bonificatiile se dau pentru depasire de plan”, a incheiat Mihaela Toma care s-a scuzat ca nu poate vorbi prea mult pentru ca se afla la o intalnire si ne-a sugerat sa trimitem un e-mail daca avem si alte intrebari. Concluzia este ca “muncitorii indirecti” nu au o norma, iar orele de munca suplimentare nu sunt contabilizate ca in cazul celorlalti angajati.

Din cand in cand, conducerea mai da cate un premiu unor sefi de tura, dar acesta nu compenseaza nicidecum suma pe care acestia ar trebui sa o primeasca daca munca suplimentara ar fi contabilizata conform legilor.