"Eu propun si in continuare, si aici, la Cluj, acest registru”, declara, in timpul campaniei electorale din 2004, candidatul Aliantei DA la Primaria clujeana, Emil Boc, propunand instituirea, prin lege, a unui registru al promisiunilor electorale.

Cum, pana in acest moment, nu a existat nici o initiativa legislativa in acest sens, ZIUA de Cluj incearca sa suplineasca, macar partial, neimplinirea acestei dorinte a actualului primar.

Ca atare, reluam demersul jurnalistic pe care l-am infaptuit la implinirea unui an de administratie Boc si va reamintim, la jumatatea mandatului, promisiunile cu ajutorul carora Emil Boc a obtinut voturile necesare castigarii Primariei.

In conditiile in care, in 12 ani de administratie, Funar reusise sa izoleze aproape complet Clujul, din punct de vedere economic, iar potentialii investitori fugeau de „orasul lui Funar” ca de ciuma, aproape firesc, principalul deziderat pe care si l-a propus Boc a fost deschiderea Clujului catre investitorii straini si autohtoni.

Pentru indeplinirea acestui obiectiv, Boc creiona un program cu sapte puncte: 1 - deschiderea unui birou pentru investitori in Primarie; 2 - concesionarea de terenuri la preturi mici pentru cei care doresc sa-si faca firma aici si sa aiba sediul fiscal in Cluj; 3 - facilitati pentru firmele care acum se afla in UE, dar in preajma noastra, in Ungaria, in Cehia, in Polonia, si care ar putea veni la

Cluj in conditii mai avantajoase; 4 - incubator de afaceri; 5 - construirea unei echipe de specialisti care sa redacteze proiecte pentru atragerea de fonduri europene; 6 - transparenta si inchiderea definitiva a Clujului spre spaga si coruptie; 7 - atragerea si mentinerea resurselor in interiorul comunitatii.

„Pentru mine, este foarte important sa construiasca si sa ramana aici investitorul, eu nu o sa fac cum au facut altii, sa pun conditii investitorilor, care tin de spagi, participari a unor persoane din anturajul meu la aceste investitii. Spaga si coruptia vor fi definitiv inchise Clujului.

Niciodata nu voi refuza o firma care va veni in Cluj si va demonstra ca vrea sa faca o investitie straina”, declara Boc.

El mai spunea ca nici terenurile necesare potentialilor investitori nu vor fi o problema. „Avem si terenuri, important este sa nu le dam pe spranceana, pentru ca, in momentul de fata, terenurile se dau dupa criterii mai mult sau mai putin arbitrare.

Terenuri se gasesc, sunt cunoscutele Borhanci, Lombului, apoi pot sa cumpar eu, ca municipalitate, de ce sa nu cumpar de la Apahida, sa ma duc sa ma extind cu municipiul, este mult mai mare investitia”, spunea Boc, la acea vreme.

Unda verde si trei ani garantie pentru asfaltari

Poate cea mai vizibila mare problema a Clujului este fluiditatea traficului rutier. Structura stradala veche a municipiului, neproiectata pentru a face fata fluxului rutier din zilele noastre, lipsa cronica a locurilor de parcare si starea drumurilor au transformat Clujul intr-un veritabil infern pentru soferi, mai ales la orele de varf.

Pentru fluidizarea traficului, Boc promitea, ca prima masura, introducerea sistemului „unda verde” la semafoare. Cea de a doua masura urma sa fie construirea de parking-uri si pasaje pietonale subterane.

Viitorul primar promitea doua parking-uri in pietele Mihai Viteazu si Avram Iancu si unul in cartierul Manastur si se angaja la un termen de maxim un an si jumatate de la preluarea mandatului pentru darea lor in folosinta.

In privinta drumurilor, „solutiile noastre nu sunt plombe aplicate din cand in cand, trebuie facute reparatii de durata ale strazilor, bazate pe urmatoarele elemente: licitatii corecte si transparente, garantii corespunzatoare, eliminarea favoritismului si stop risipei”, afirma Boc in 2004. El promitea un „plan global de reparatie a strazilor”.

„Voi respinge toate acele actiuni de realizare a reparatiilor strazilor doar de forma si fara acele lucruri fundamentale, precum o garantie de minim 3 ani. Baiete, nu rezista 3 ani, platesti, te chem, si, pe langa faptul ca te dau in judecata sa recuperez prejudiciul, nu mai ai ce cauta la mine la nici o licitatie, veci.

Ai plecat, ai disparut din oras”, spunea Boc, anuntand licitatiile transparente si corecte, drept al doilea „lucru fundamental”.

Boc nu a ocolit nici problema curateniei, promitand ca Primaria va achizitiona masini cu perii pentru strazi si trotuare, urmand ca intretinerea curateniei orasului sa se faca prin „sensibilizarea bunului simt, colaborare cu posturile locale TV si amenzi drastice, severe si munca in folosul comunitatii”.

Viitorul primar mai promitea scutiri fiscale pentru cetatenii care colecteaza deseurile in mod selectiv, rezolvarea problemei gropii de gunoi (aici lasa la latitudinea specialistilor alegerea intre incinerator sau groapa ecologica, el preferand prima varianta), precum si plantarea de noi spatii verzi, conservarea celor existente si amenajarea Parcului Rozelor, a Canalului Morii si a malurilor Somesului. 3000 de locuinte si credit municipal

O a doua problema extrem de spinoasa a Clujului este lipsa acuta de locuinte, care a dus, in timp, Clujul in varful topului national, privind preturile imobiliare.

Emil Boc a promis, pentru primul an al mandatului sau, construirea a 1500 de locuinte sociale, cu suprafata de 50 mp, pe care intentiona sa le inchirieze tinerilor sau celor obligati sa-si paraseasca imobilele, la chirii intre 200000 si 400000 de lei vechi. Pana la terminarea mandatului sau, in 2008, Boc promitea construirea, in total, a 3000 de locuinte.

El promitea viitorilor chiriasi ca vor putea, daca vor dori, sa cumpere locuintele sociale „fara ca Primaria sa castige un leu, numai sa-si recupereze valoarea investitiei”. Candidatul Boc se mai angaja sa propuna viitorului Consiliu Local (CL) instituirea creditului municipal. „Eu voi garanta constructia locuintei si tanarul va primi rate pentru acest lucru.

Cand tanarul nu mai poate sa plateasca ratele, Primaria va prelua proprietatea, iar banii platiti ca rate ii voi considera ca bani pentru chiria anticipata”, explica Boc sistemul de functionare a creditului respectiv. Mai mult, viitorul primar promitea sprijinul Primariei si pentru cei care urmau sa-si construiasca locuinte in regim privat.

Printr-un parteneriat public-privat, conform proiectului anuntat de Boc, Primaria urma sa duca toate utilitatile la terenul pe care urma sa se construiasca. „Vreau sa dezvolt orasul pe orizontala, eu voi duce utilitatile la terenuri, iar, impreuna cu CL, voi suporta o parte din taxa aberanta de scoatere din circuitul agricol”, se mai angaja Boc.

Taxe locale minime, rachete de tenis si meditatii gratuite

Pentru ca, la vremea respectiva, partidul pe care il reprezenta Boc avea, inca, o doctrina social-democrata, candidatul PD nu putea elimina din programul sau electoral masurile de protectie sociala.

Pe langa asistenta medicala gratuita pentru pensionarii cu pensii foarte mici, pe langa „scutirile necesare” la transportul in comun, pentru pensionari, studenti si persoanele cu venituri reduse, Boc promitea „programe sociale pentru a ajuta oamenii sa isi procure medicamente, privatizarea si vanzarea spatiilor medicale si marirea sumelor prevazute in buget pentru spitale”, propunand 80 de miliarde de lei vechi, de la bugetul local, pentru sanatate. De asemenea, Boc se angaja la asigurarea unor „centre medicale permanente in toate cartierele Clujului”. In plus, viitorul primar promitea reducerea taxelor locale la minimul prevazut de lege.

„Asta este angajamentul nostru, nu de pe spinarea cetateanului voi obtine banii cu care sa-mi duc proiectele, ci prin dezvoltarea economica locala sau prin atragerea de fonduri voi obtine suplimentul necesar.

Vom stabili nivelul minim de taxe, vom continua scutirile care exista, dar, prin compensare, voi atrage resurse materiale din alta parte, cum ar fi firmele care aduc locuri de munca, care vor beneficia de scutiri de taxe. Deci taxele sa fie stabilite la minimul prevazut de lege. Este angajamentul nostru”, spunea Boc.

El mai promitea acordarea, in continuare, a ajutoarelor de caldura, dar considera ca solutia corecta, in acest caz, sunt centralele termice de bloc sau de scara. „In razboiul acesta voi fi, intotdeauna, de partea cetateanului, si nu a Regiei (de Termoficare - n. red.), care fura si care gestioneaza prost acest agent termic”, afirma, transant, viitorul primar.

Constient ca sportul este o alternativa la „gastile de cartier si consumul de droguri”, Boc promitea construirea de terenuri de sport si panouri de baschet cu instalatie de nocturna, in toate cartierele municipiului, precum si redeschiderea patinoarului artificial, acesta din urma avand termen finele anului 2004.

Mai mult, viitorul primar le promitea tuturor copiilor care puteau dovedi ca sunt inscrisi si frecventeaza un club sportiv transport gratuit pe toate liniile de transport in comun si promitea chiar achizitionarea de material sportiv pentru cei cu venituri reduse.

„Pentru cei ce nu au posibilitati materiale ca sa cumpere o minge de baschet, o racheta de tenis, eu pot sa le pun la dispozitie bugetul Primariei pentru asta”, promitea Boc. Viitorul primar se mai angaja, in vremea campaniei electorale, sa ofere meditatii gratuite pentru elevi.

„In ceea ce priveste exigenta pentru admiterea la liceu sau la facultate, familiile sarace nu isi permit meditatii. Pentru copiii care nu au posibilitati materiale, Primaria le va pune la dispozitie un serviciu gratuit de meditatii”, declara, in 2004, viitorul primar.

De asemenea, promitea infiintarea unui serviciu de consiliere juridica pentru vechii proprietari ai caselor nationalizate. „Nu putem sa-i lasam pe oameni sa moara cu dreptatea in mana. Nu stiti ce sentiment cumplit este sa ai dreptate, dar sa n-ai bani, este cumplit.

Eu sunt jurist, sunt avocat, sunt membru in comisia juridica a Parlamentului, si am intalnit atatea situatii de oameni care au venit la mine cu sentinte corecte, dar nu aveau banii sa si le execute, pentru ca li se cer bani pentru executarea judecatoreasca”, justifica, atunci, Boc, necesitatea serviciului respectiv.

Salariul portarului, la vedere si gradinita in Primarie

Candidatul de atunci avea, in mod firesc, si o noua viziune asupra institutiei Primariei. In primul rand, dorea acordarea statutului de functionar public tuturor angajatilor Primariei. „Se vor face angajari pe baza de concurs, cei care nu vor, vor fi invitati sa plece”, anunta Boc.

De asemenea, promitea publicarea anuala a modului de cheltuire a banului public „intr-o cartulie, unde sa fie trecut inclusiv salariul celui de la poarta, al femeii de serviciu, a tuturor cheltuielilor ce tin de banul public”.

Inedita a fost promisiunea realizarii unei veritabile gradinite - cu dotare, angajati si program specific unei asemenea institutii - in incinta Primariei, unde cetatenii care vin cu diverse probleme la Primarie sa-si poata lasa copiii in timpul necesar rezolvarii problemelor respective. „In primul rand, voi deschide Clujul.

Este obiectivul principal, sa-l deschid investitiilor autohtone, investitiilor straine, sa pun capat practicilor de spaga si coruptie si de afaceri clientelare in familie sau in cercuri de interese si sa-l deschid tuturor.

Clujul are nevoie de o alta imagine, de un oras european, in care fiecare cetatean, indiferent de etnie, roman, maghiar, german, rom, sa se simta la el acasa, tratat in mod egal si fara nici un fel de discriminari.

Acesta este Clujul pe care il doresc, il doresc pentru mine, pentru familia mea, pentru copiii mei si pentru toti cei care locuiesc aici”, si-a expus, concis, esenta programului electoral, candidatul din 2004, la functia de primar al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc.

Of-urile consilierilor

Consilierii s-au inteles bine cu Boc, dar au ce sa-i reprose. Primarul a avut parte de un consiliu local destul de prietenos.

In anul 2004, dupa ce, pe plan local, Alianta PNL-PD a batut palma cu UDMR, fapt ce a facilitat alegerea lui Marius Nicoara pe postul de presedinte al Consiliului Judetean Cluj si stabilirea vicepresedintilor si a viceprimarilor, Emil Boc a obtinut un consiliu local cu o majoritate relativa: noua consilieri ai Aliantei impreuna cu sase ai UDMR fata de cei cinci PSD si tot atatia de la PRM.

In cei doi ani de de mandat, insa, lucrurile nu au mers intotdeauna ca “unse”, aparand, cu timpul, situatii punctuale in care coalitia nu a mai functionat in totalitatea ei. ZIUA de Cluj i-a intrebat pe liderii de grupuri de consilieri din deliberativul clujean despre relatia lor si a consilierilor din respectivele grupuri cu executivul Primariei.

Vanzarile spatiilor comerciale

Stefan Dimitriu este considerat consilierul local cu cea mai mare “greutate” in deliberativul municipal. Lider al grupului de consilieri ai PSD, Dimitriu caracterizeaza relatia sa cu primarul printr-un simplu “nu ne-am incurcat”.

Dimitriu considera ca, in Consiliul Local, conteaza mai putin apartenenta politica decat capacitatea administrativa in a gasi solutii pentru oras si pentru cetateni. “Am fost un tip constructiv in acesti doi ani. Doresc sa vad cum isi indeplinesc promisiunile.

M-am pliat si eu, probabil, pe strategia lor, fara sa spun ca am anticipat ca un anumit proiect este parte a acestei strategii, pentru ca nu o cunosc”, ne-a declarat Dimitriu. “Stiti ca, atunci cand vine in familie o nora sau un ginere, socrii trebuie sa aiba intelepciunea sa-i inteleaga.

Si eu cred ca am avut, pe aceasta perioada de timp, intelepciunea necesara sa-i inteleg, ca sunt noi. Am incercat sa construiesc, nu sa demolez”, spune liderul consilierilor PSD.

Rugat sa dea exemplu de tema importanta pe care nu s-a inteles cu primarul, Dimitriu a spus ca a avut unele neintelegeri pe tema Legii 550, cu privire la vanzarea spatiilor comerciale. Fostul primar a refuzat sa puna in aplicare prevederile respectivei legi in anul 2003, iar cand Emil Boc a decis vanzarea acestora, au aparut discutii despre pretul mare la care sunt vandute.

“In 2003, cand trebuiau vandute, era un pret, iar apoi, in 2005, 2005, in 2006 pretul de vanzare impus de Primarie a fost cu totul altul. Stiu ca vanzarile au fost legale, nu stiu, insa, din acest punct de vedere, cat au fost de morale”, ne-a precizat Stefan Dimitriu.

“Eficienta lasa de dorit”

Aflat, in principiu, pe aceeasi parte a baricadei cu democratii si liberalii, liderul consilierilor UDMR, Laszlo Attila, caracterizeaza relatia cu primarul ca fiind una care “lasa de dorit”. “Desigur, pe de o parte, avem o relatie civilizata, dar, la capitolul eficienta, lasa de dorit”, ne-a precizat Laszlo.

Consilierul UDMR, care este la primul mandat in deliberativul local, spune ca, in cei doi ani de cand ocupa acesta demnitate, a observat ca “in multe cazuri proiectele nu ajung pe ordinea de zi, iar serviciile administrative din Primarie se substituie Consiliului Local”.

Laszlo Attila este nemultumit si de modul cum trateaza “anumite directii” din Primarie deciziile Consiliului Local. “Un exemplu bun este la urbanism, o directie forte independenta de deciziile Consiliului Local”, afirma liderul consilierilor UDMR.

Laszlo Attila spune, in acest context, ca principala divergenta pe care a avut-o cu primarul Emil Boc tine de nemodificarea organigramei. “Inca din anul 2004, ne-am inteles ca toata structura administrativa a Primariei trebuie restructurata, nu neaparat ca numar total de angajati, dar sunt lucruri care pot fi reasezate altfel.

Ori domnul primar Boc nu ne-a prezentat nici un fel de proiect de organigrama. Sunt structuri care, vrem, nu vrem, trebuie infiintate, ca, de exemplu, cel de dezvoltare strategica; biroul pentru proiecte europene nu l-a vazut nimeni.

Sunt multe alte chestiuni care ma fac sa spun ca relatia cu primarul lasa de dorit, dar lipsa unei organigrame noi ne deranjaza cel mai mult”, si-a marturisit oful Laszlo Attila.

Constructiile ilegale

Juristul Ovidiu Turdean este liderul consilierilor liberali, dupa ce fostul lider, Horea Uioreanu, a ajuns in Camera Deputatilor. “Colaborarea noastra cu primarul Emil Boc a fost, in general, buna, in acesta prima jumatate de mandat”, apreciaza Turdean, care ne-a si explicat aceasta relatie.

“Noi ne-am obisnuit sa discutam proiectele de hotarari inaintea sedintelor propriu-zise. Si chiar si cu divergentele accidentale inevitabile, nu ma pot plange de colaborarea pe care o avem cu primarul”, ne-a declarat Ovidiu Turdean.

Consilierul liberal spune ca principala divergenta pe care a avut-o cu edilul municipiului a fost legata de proiectul consilierilor PNL, care prevedea demolarea constructiilor ilegale din Cluj-Napoca, cunoscuta sub denumirea de “operatiunea buldozerul”. “Cand am initiat acest proiect, primarul a avut o atitudine mai atenuata fata de propunerile noastre radicale.

Am mai avut divergente si pe proiectul folosintei parcarilor”, ne-a precizat Ovidiu Turdean.

Fara divergente

Liderul consilierilor democrati este Florin Stamatian, directorul Directiei de Sanatate Publica Cluj. “Am avut cu executivul Primariei, atat cu domnul primar Boc, cat si cu viceprimarii Adrian Popa si Boros Janos, o colaborare foarte benefica.

In calitate de director al DSP, am avut intelegere la executiv si am obtinut sume importante de la buget la capitolul de sanatate”, ne-a declarat Stamatian, singurul lider de grup care afirma ca nu a avut, in acesti doi ani, nici un fel de divergenta cu primarul Boc. “Si noi ne intalneam intotdeauna inainte de a lucra cu hartiile.

Discutam toate propunerile cu liderii de grupuri de consilieri si ne armonizam pozitiile, astfel incat in plen sa nu mai apara divergente cu primarul ori intre noi”, ne-a explicat Florin Stamatian.

Fatadizarea centrului

Ramas printre putinii consilieri locali ai PRM, Eugen Pop ne-a declarat ca, “personal, n-am avut absolut nimic cu primarul Boc in aceasta jumatate de mandat”. Pop recunoaste ca au fost momente cand apareau divergente, insa numai pe opinii.

“Sunt mai multe lucruri care nu mi-au placut in acest mandat, insa, repet, cu domnul primar nu am avut nimic, mai ales ca stiu ca mai multe lucruri le fac colaboratorii primarului decat el insusi”, a precizat Pop.

Consilierul PRM a fost deranjat, in acest mandat, de proiectul de hotarare de fatadizare a centrului orasului, propus de catre primar, prin care se creditau proprietarii imobilelor pentru zugravirea lor. “In lege scrie foarte clar ca fiecare proprietar trebuie sa-si vopseasca fatada.

Dupa ce le-am dat inapoi casele din centru, tot noi sa le vopsim? Stiti ce bani iau din inchirierea lor si tot la consiliu vin sa ceara bani?”, se intreaba, retoric, Eugen Pop.

Boc, in campanie, despre relatia cu consilierii

„Eu, in primul rand, imi voi face urmatoarea datorie: sa vin in fata Consiliului Local cu proiecte bine fundamentate in interesul cetateanului, cu licitatii transparente, si nu trucate, cu interesul general pus pe masa. Daca voi observa ca din motive politice aceste lucruri nu merg mai departe si sunt respinse, voi iesi in fata cetateanului, unicul arbitru in democratie.

Voi prezenta in direct sedintele CL, cand voi veni cu proiectul pentru constructia de locuinte, cand voi veni cu proiectul impotriva drogurilor, pentru sprijinirea pensionarilor, pentru incubatorul de afaceri, voi arata ce presupune pentru Cluj, ce avantaje, ce costuri sunt, care sunt elementele lui.

Ii voi pune pe consilieri sa voteze nominal, si atunci vreau sa-l vad cum se mai intoarce acasa in familie, pe strada lui, in cartierul lui, cand va fi un proiect legat de acea zona.

... (ne)realizari, de la boBOC la anul III

Au trecut doi ani de mandat pentru primarul Emil Boc. Doi ani de schimbari, mai mult sau mai putin vizibile, doi ani de plusuri si minusuri in administratia clujeana. Cea mai importanta realizare poate fi considerata schimbarea climatului in acest oras. Rezultatul imediat s-a putut observa cu ochiul liber.

O adevarata pleiada de investitori s-au perindat pe la usile autoritatilor locale in ultimii doi ani. Concretizarea acestor vizite a fost, insa, destul de modesta. Cel putin deocamdata. Trebuie sa recunoastem, insa, ca semnalul s-a dat la Cluj-Napoca: usa primarului e deschisa pentru cei care vor sa-si aduca afacerea in orasul de pe Somes.

La jumatatea mandatului, primarul Emil Boc se poate lauda ca a asfaltat peste 120 de strazi in oras si, mai mult, ca, in prezent, a transformat centrul intr-un santier. Programul de modernizare a celor 288 de strazi in patru ani este cel mai amplu proiect care a vizat, in ultimii ani, infrastructura din oras.

In urma lucrarilor, cel tarziu in toamna, clujenii ar trebui sa nu mai recunoasca zona centrala a Clujului, unde vor fi refacute complet arterele de circulatie si va fi creata si o zona pietonala. E un real castig pentru oras, mai ales din punct de vedere turistic.

In schimb, pentru a se finaliza acest obiectiv important, vor urma doua luni de adevarat cosmar pentru soferii si pietonii care vor mai avea “curajul” sa ramana in oras. Dupa doi ani la conducerea Primariei, Boc a reusit sa demareze, cu concursul Consiliului Local, lucrarile la trei parking-uri din oras: in Piata Mihai Viteazu, in piata Marasti si langa cladirea Primariei, pe Motilor

In suspensie raman, insa, alte doua proiecte de acelasi gen, din cauza problemelor legate de teren. Este vorba despre proiectatul parking de pe strada Avram Iancu, ce trebuia sa se realizeze prin asociere cu firma Immo Management si care nu a inceput nici pana in prezent, la aproape un an de la asociere, din cauza ca pe o parcela de teren exista revendicari.

Aceeasi situatie se intalneste si in Piata Avram Iancu, unde exista un proiect de parking subteran.

Opozitia manifestata de Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului fata de construirea acestui obiectiv in acea zona a lasat proiectul in aer. In schimb, s-au prezentat, recent, un plan si o estimare legata de construirea unui prim parking subteran in zona statuii lui Mihai Viteazu. Problema parcarilor a ramas, insa, pe moment, una destul de spinoasa.

Clujul este, in continuare, dupa doi ani de sefie a lui Boc la Primarie, un oras sufocat de masini, cu trafic greoi si cu spatii verzi, intersectii si trotuare invadate de autovehicule.

Locuintele au ramas pe hartie

La capitolul locuinte pentru toti, asa cum ne promitea Boc in campanie, in acest moment Primaria se poate „lauda” cu 4.000 de cereri de la clujeni. Si cam atat. Bineinteles, exista proiecte. De fapt, din pacate pentru cei care mai spera si mai asteapta o locuinta de la Primarie, cuvantul de ordine in acest moment e tot “proiecte”.

Dar prima lopata nu s-a dat la nici unul din acestea. Abia peste o luna vor fi terminate doua blocuri pe Calea Floresti. Unul va avea 54 de apartamente, care vor intra in fondul imobiliar al municipiului. Celalalt bloc a fost preluat de ANL si va avea tot 54 de locuinte. Pentru finalizarea acestui obiectiv, Boc are insa meritul ca a adus bani grei de la bugetul central. In rest... proiecte, e drept, de anvergura, care se vor vedea pe teren abia peste 2-3 ani. Si ne referim aici la viitoarele cartiere Tineretului si Oser. O bila alba primeste fara discutie, insa, administratia Boc, pentru ca, cel putin pe hartie, a deblocat situatia CasaRom. Pe terenul de 50 de hectare din Borhanci ar trebui sa “rasara”, dar tot peste 3 ani, cateva sute de case.

Din pacate, la trei luni de la unda verde pe care a primit-o in Consiliul Local, firma nu a miscat un deget. La fel, zona Lombului inca a ramas in asteptarea utilitatilor. Primaria cauta solutii de asociere si pentru aceasta zona, dar nu a ajuns, inca, la nimic concret.

Centuri si inele

Pentru a rezolva problema traficului, Primaria a propus construirea mai multor sosele ocolitoare ale orasului. Pentru centura est, Boc a reusit sa obtina sprijinul Guvernului. Astfel, de la bugetul central s-au alocat 68 de milioane de euro pentru cei 18 kilometri de centura. In schimb, si aici autoritatile locale au avut ghinion.

O licitatie contestata in instanta a intarziat cu 6 luni realizarea prelungirii Bulevardului Muncii pana la Apahida. Situatia nu este, nici pana in prezent, rezolvata in acest sens. Boc a promis si realizarea unor inele de circulatie, care sa permita soferilor clujeni sa ajunga dintr-un cartier in altul fara a mai trece prin centru.

E drept ca nu s-a ajuns, inca, la partea concreta de realizare a inelelor. Dar Emil Boc a reusit sa obtina de la Ministerul Transporturilor promisiunea ferma ca o mare parte a unui credit luat de minister va fi alocata pentru construirea inelelor.

“Sa se schimbe primesc, dar sa nu se modifice nimic”

Cam aceasta e situatia in privinta angajatilor din Primariei. Acestia ar fi urmat sa devina cu totii functionari publici si, astfel, in Primarie, sa se faca administratie si nu politica. Suntem in iunie 2006 si angajatii Primariei nu sunt inca functionari publici. Ca si anul trecut, motivul e acelasi: posturile din administratie sunt blocate prin ordonanta guvernamentala.

Acelasi motiv l-a impiedicat pe primar si sa organizeze concursuri pentru a-si putea indeplini promisiunea electorala conform careia se vor organiza concursuri in Primarie, iar cei care nu vor fi de acord vor fi invitati sa plece. Concursuri au fost, e drept.

Putine si au vizat mai ales, “consfintirea” pe posturi a unor directori de directii, oameni importanti pentru Boc, de altfel singurii pe care primarul a reusit sa ii aduca in preajma sa.

Ne referim aici la directorul tehnic Sorin Apostu, la arhitectul sef Adrian Iancu, la sefa Directiei Fondului Imobiliar de Stat, Stefania Ferencz, la sefa Directiei Invatamant Cultura, Raimonda Boian, si la sefa serviciului juridic, Aurora Tarmure. Boc avea nevoie de o echipa. Din pacate, la doi ani de mandat, primarul inca mai lucreaza intr-o proportie covarsitoare cu oamenii lui Funar.

Curatenie prin concesionare

O bila alba poate primi administratia locala si la capitolul curatenie. Prin concurenta creata intre cele doua firme responsabile de cate un sector din oras, Napoget si Rosal, s-a imbunatatit mult situatia fata de anul trecut. Strazile incep sa arate, intr-adevar, ca unele ale unei urbe cu importanta.

Mai ramanem, insa, deficitari prin cartierele Clujului, unde utilajele moderne pe care le etaleaza cele doua firme ajung mai rar sau, uneori, deloc. Boc spera sa obtina acelasi rezultat benefic si prin concesionarea spatiilor verzi. De altfel, in acest an s-au vazut din plin rezultate in privinta amenajarii de locuri de joaca noi sau dotarea si innoirea celor vechi.

Transportul in comun bate pasul pe loc

Situatia Regiei Autonome de Transport Urban Calatori Cluj nu s-a modificat prea mult in ultimul an. Daca, in primul an de mandat, Boc se putea lauda cu achizitionarea a peste 80 de autobuze si troleibuze, acum rezultatele sunt mai modeste. Motivul: totul a fost achizitionat prin credit si deja au inceput rambursarile.

La capitolul surse de finantare, Primaria a incheiat un contract serios cu BCR, pentru un credit municipal de 150 de milioane de lei, cu care intentioneaza sa plateasca lucrarile la strazi, constructia de locuinte si parking-uri dar si creditul pentru mijloacele de transport.

Spatiile au trecut in plan secund

Daca, anul trecut, una din marile realizari ale administratiei a fost considerata vanzarea spatiilor comerciale promisa de Boc in campanie, in ultimul an activitatea a incetinit considerabil, pentru ca cele mai multe spatii ramase sunt revendicate.

De altfel, problema revendicarilor da serioase batai de cap administratiei locale, care aproape in orice nou proiect se vede blocata sau intarziata de retrocedari si procese pe rol.

Incubatorul de afaceri a ramas pe drum

Boc promitea realizarea unui incubator de afaceri. Desi a avut probleme in CL cu acest proiect in 2005, consilierii respingandu-l o data, Boc a reusit sa obtina aprobarea incubatorului, care ar urma sa fie realizat in colaborare cu Consiliul Judetean si cu municipalitatea Baia Mare. Dupa inca un an, incubatorul exista...pe hartie.

Investitori

Biroul de consiliere pentru investitori si cel pentru redactarea de programe pentru atragerea de fonduri europene nu au vazut inca lumina zilei. Avem, insa, de doua luni, un Birou de dezvoltare locala, care, din pacate, inca nu a reusit sa faca nimic notabil. Dar este perfect adevarat ca, de la instalarea lui Boc la Primarie, s-au perindat o gramada de investitori.

Si e la fel de adevarat ca ne-am “procopsit” si cu adevarate lanturi de hypermarket-uri care, acum, in “era” Boc, se inghesuie sa isi deschida portile la Cluj.

Groapa ecologica e inca departe, traficul, in studiu

A mai trecut un an si Clujul are inca deschisa “celebra” Pata Rat drept “groapa ecologica”. Aceasta deoarece nu s-a reusit sa se inainteze aproape deloc cu un proiect regional pentru colectarea ecologica si selectiva a deseurilor. Studiul asupra traficului, care a inceput in martie 2005, nu a dus la rezultate spectaculoase, deocamdata.

Insa, e drept, cu pasi marunti, s-a inceput modernizarea centrului, care va schimba radical si situatia traficului. S-a asigurat in continuare si in acest an transportul gratuit integral pentru pensionari pe toate rutele din oras. Iar elevii au beneficiat de transport cu reducere si pe perioada vacantei.

Studentii au putut profita din acest an de programul Studcard, care le ofera o serie de reduceri pe mijloacele de transport in comun, in restaurante si magazine.

Rasfatatul ziarelor si-a pierdut din “credit”

In opozitie sau, mai nou, la putere, Emil Boc ramane un subiect preferat pentru media

Primarul Clujului, Emil Boc, s-a impus pe scena politica cu un sprijin cert al mass-media. A fost unul din politicienii cu cea mai mare deschidere catre presa, cu precadere in timpul mandatului sau de deputat, fiind si unul din cei mai simpatizati oameni politici de catre presa.

In media se stia ca deputatul clujean este amabil si raspunde solicitarilor reporterilor, astfel ca articolele critice au lipsit aproape cu desavarsire pe perioada mandatului acestuia in opozitie.

Surprinzator, o analiza detaliata a presei locale dupa accederea omului politic Emil Boc la putere demonstreaza ca articolele critice la adresa activitatii acestuia au fost destul de rare, jurnalistii - mai ales cei locali - fiind ingaduitori cu edilul Clujului.

Majoritatea articolelor critice au fost publicate de ziarele centrale. La Cluj, Boc a “vrajit”, practic, presa, articolele critice sau dezvaluirile despre edilul Clujului fiind destul de rare.

Din cele patru cotidiene clujene locale care apar pe piata, in urma monitorizarii articolelor care au tratat activitatea primarului (sau a presedintelui PD, Boc indeplinind simultan cele doua calitati), doar doua ziare au avut atitudini constant critice.

In urma analizei articolelor publicate timp de doi ani, se poate constata ca “Adevarul de Cluj” si “Monitorul de Cluj” au publicat doar articole strict de informatie, declaratiile politice ale presedintelui PD si actiunile primarului, inclusiv cele controversate, care au declansat polemici in spatiul public.

Din majoritatea articolelor lipseste tonul critic, iar timp de doi ani in ambele ziare au lipsit total investigatiile la adresa primarului sau, de exemplu, a firmelor care au interese sau lucrari platite de Primarie. Politica editoriala a celor doua publicatii s-a rezumat la informarea succinta legata de deciziile primarului si de activitatea politica a acestuia.

Criticile

Publicatiile cotidiene care au tratat critic activitatea lui Emil Boc din perspectiva primarului si a presedintelui PD au fost ZIUA de Cluj si Ziarul Clujeanului. ZIUA de Cluj a lansat o serie de teme majore, preluate de multe ori si de restul presei.

Problema centurilor ocolitoare, proiectele pe baza caruia se vor realiza acestea, batalia surda dintre Consiliul Judetean si Primarie pentru intaietate in aceasta chestiune si multe altele au fost analizate in ZIUA de Cluj. Tema aglomeratiei infernale din oras si tentativele primarului Boc de a fluidiza circulatia au fost, de asemenea, mediatizate, iar unele gafe, taxate.

O parte din articolele critice la adresa primarului au fost scrise pe tema autostrazii Transilvania, una din marile promisiuni politice ale Aliantei PNL-PD. ZIUA de Cluj a criticat si faptul ca primarul Boc isi petrece destul de mult timp in capitala, din cauza dublei functii - de presedinte al PD si de edil.

De asemenea, investigatiile despre grupurile de interese din jurul Primariei au abundat in ZIUA de Cluj.

Ziarul Clujeanului, cotidian al trustului Mediapro, a publicat despre Emil Boc opt articole critice si zeci de stiri in 2005. In anul 2006, tonul a fost imblanzit, iar articolele critice au fost limitate ca aparitie, fiind adoptat, in general, un ton neutru.

In 2005, “Ziarul Clujeanului” a prezentat criticile dure aduse de filiala locala a PSD activitatii primarului, tiltluri cum ar fi “Boc... infrant de Boc” , “PSD, jignit de Boc” sau “PSD sare la Boc” fiind sugestive.

Prin intermediul investigatiilor proprii, “Ziarul Clujeanului” l-a criticat pe primar pentru faptul ca nu ar fi recunoscut ca, in teza sa de doctorat, doar a sugerat necesitatea unui parlament unicameral, Boc afirmand ca a scris ca e “necesar” un astfel de parlament.

Un alt repros a fost adus lui Boc in ceea ce priveste modalitatea in care actualul prefect al Clujului, fostul democrat Alin Tise, a ajuns in aceasta pozitie, primarul fiind acuzat de nepotism, in conditiile in care Tise este finul acestuia. Ambii au negat vreo influenta de rudenie in numirea prefectului de Cluj.

Boc a fost extrem de criticat pentru alocarea sumei de un miliard de lei, din bugetul Primariei Cluj, pentru manifestarile Zilei Nationale. In acest an, Ziarul Clujeanului i-a reprosat lui Boc modalitatea in care s-a “lepadat” de jurnalistii clujeni, in capitala, in urma declaratiilor primarului in legatura cu impozitarea veniturilor.

Nici editiile regionale ale cotidienelor nationale Romania Libera si Evenimentul Zilei nu au ratat momentul de a publica articole critice la adresa primarului. Sub titlul “Air Boc”, Evenimentul Zilei a criticat, intr-un mod “diplomatic”, calatoriile repetate ale primarului in capitala.

Una peste alta, Emil Boc a fost laudat si criticat, dar tinta sa, aceea de a fi mediatizat, a fost atinsa.

Razboaiele presedintelui-primar

In doi ani de mandat la Primaria Cluj-Napoca, Emil Boc a reusit, de cateva ori, sa intre in conflict deschis cu partidele de opozitie din Cluj si cu presa locala, pe fondul promisiunilor facute in campania electorala si dupa, promisiuni probabil uitate sau, in cel mai fericit caz, inca neonorate.

De exemplu, la inceputul mandatului de presedinte al PD, Boc a promis presei locale ca va fi prima care va afla informatii privitoare la politica nationala a PD, lucru care nu se prea intampla (Boc isi organizeaza conferinta principala de presa, in fiecare saptamana, lunea, la Bucuresti).

A urmat conflictul cu organizatia locala a PSD, care a “inventat” doua actiuni prin care a intentionat sa-l faulteze pe Boc: “Da-i nota primarului!” si concursul de fotografii “Ce nu vede Emil Boc in drum spre aeroport”.

Emil Boc vs PSD Cluj

La un an de mandat, Emil Boc si-a acordat cu nonsalanta nota 8,5, argumentand aceasta nota prin normalizarea climatului politic la Cluj si deschiderea municipiului catre investitiile straine.

Printre putinele esecuri, Emil Boc nominaliza pastrarea in actuala administratie a unor reminiscente la nivel mental si, practic, specifice fostei administratii funariote, si faptul ca organigrama dorita la Primarie nu s-a putut realiza din cauza posturilor blocate din administratie.

Deranjati de atitudinea primarului si de faptul ca acesta si-a dat singur nota, membrii PSD Cluj-Napoca au initiat actiunea “Da-i nota primarului!”, oferind clujenilor posibilitatea sa il noteze pe Boc pentru realizarile sau nerealizarile din mai multe domenii, utilizand in acest sens trei afise postate in oras (in centru si in doua piete din cartiere).

Evenimentul a dus la primul conflict deschis dintre Boc si PSD, cele doua parti acuzandu-se reciproc ba de lipsa de corectitudine, ba de fals. Boc sustinea ca nu are incredere in notele de pe cataloagele intocmite de social-democrati, dat fiind ca erau depozitate in sediul PSD, unde “hotii” din partid puteau sa le modifice.

In perioada derularii campaniei initiate de PSD Cluj-Napoca, Boc a aparut intr-o emisiune la un post de televiziune local si intr-un talk-show difuzat de un radio local, unde a facut acuzatii de genul “toti pesedistii sunt hoti”, fara sa probeze aceste acuzatii.

La prezentarea publica a notei finale, facuta de membrii PSD langa sediul Primariei, Boc a coborat in strada, refuzand, iritat, sa primeasca nota 4,89, care se constituia ca medie finala a notelor acordate de cei peste 2.000 de clujeni care au participat la actiune.

Al doilea conflict direct cu organizatia locala a PSD s-a produs in momentul in care primarul Emil Boc s-a opus avizarii amplasarii afiselor PSD Cluj-Napoca in urma unei campanii demarate - concursul de fotografii “Ce nu vede Emil Boc in drum spre aeroport” - prin care clujenii erau indemnati sa trimita fotografii cu imagini de pe traseul Primarie-Aeroport.

Argumentatia intaiului edil al Clujului sublinia existenta publicitatii mascate in afisele PSD, in timp ce replica initiatorilor atragea atentia asupra politicii dictatoriale si cea a “pumnului in gura”, prin care opozitia era redusa la stadiul de spectator fara pretentii de chibit.

Emil Boc vs presa locala

Incorsetat intre Primarie si presedintia PD, Emil Boc a uitat sa isi cultive relatia cu presa locala, care a inceput sa il acuze ca nu mai face declaratii politice la Cluj si ca nu mai raspunde la telefoane. Totusi, ce a uitat Emil Boc este ca lansarea candidaturii sale pentru sefia PD a fost facuta la Cluj, prin prezentarea ideilor de baza din motiunea sa.

Tot aici, la Cluj, Boc si-a reafirmat dorinta de a candida pentru un nou mandat la Primarie, la alegerile din 2008. Ce trebuie sa-si reaminteasca presedintele PD este promisiunea facuta presei locale de a avea prioritate in relatia cu Emil Boc in calitatea sa de presedinte al principalului partid de guvernamant.

Afirmatiile sale au dovedit ostilitate fata de presa locala, dupa ce aceasta l-a “amendat” in urma declaratiilor publice privind TVA-ul diferentiat. Liderul PD a declarat ca parlamentarul si primarul pot sa plateasca in continuare 19%, in timp ce pensionarul se afla intr-o categorie defavorizata, cu venituri scazute, si ar trebui sa plateasca 9% sau chiar zero procente TVA.

Analistii economici si fostii ministri ai Finantelor au afirmat ca este o chestiune absurda si ca asa ceva nu se poate administra. Aceste reactii l-au “indreptatit” pe Emil Boc sa declare ca “presa din Cluj nu intelege nimic”.