Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) a castigat procesul intentat de un grup de aproximativ 50 de cetateni din Sibiu, avand ca obiect anularea deciziei prin care s-a decis retrocedarea Muzeului Brukenthal catre Biserica Evanghelica. Curtea de Apel Alba Iulia a pronuntat, ieri, o hotarare in acest sens, respingand solicitarea prezentata de grupul respectiv de cetateni.

Decizia de retrocedare a Muzeului Brukenthal catre Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice a fost contestata in instanta de contencios-administrativ, cererea de chemare in judecata a Comisiei speciale de Retrocedare fiind inregistrata la Tribunalul Sibiu, in 22 decembrie 2005, de catre unul din membrii PSD Sibiu, Ioan Sasu.

El a sustinut ca este reprezentantul unui grup de 50 de locuitori ai municipiului, atasand la dosar in acest sens si un tabel cuprinzand numele si semnaturile acestora.

Conducerea filialei social-democratilor a neagat orice amestec in proces, desi atat Ioan Sasu, cat si avocatul Coraliu Cuntan sunt membri PSD. Sasu a cerut in actiunea juridica anularea deciziei nr. 614/21 noiembrie 2005, prin care s-au retrocedat Muzeul Brukenthal si terenul aferent cladirii, precum si suspendarea formalitatilor de publicitate imobiliara, prevazute de lege.

In cererea de chemare in judecata, social-democratul a precizat ca "Biserica Evanghelica nu este in nici un fel succesorul Gimnaziului Evanghelic din Sibiu", care ar fi, de fapt, beneficiarul legatului din testamentul baronului Samuel von Brukenthal.

"Biserica Evanghelica are rolul sa vegheze prin Prim-Preotul Bisericii la mentinerea integritatii institutului (gimnaziului), si nicidecum nu este beneficiarul legatului din testament", a afirmat reprezentantul sibienilor nemultumiti de decizia de retrocedare.

Comisia de retrocedare a considerat, insa, ca decizia luata este perfect legala si ca s-a bazat pe documente intemeiate, cum ar fi testamentul baronului von Brukenthal, din anul 1802, precum si anexele redactate de Josef Freitter von Brukenthal in 1864 si 1867.

Presedintele comisiei, Ingrid Zaarour, a afirmat ca din analiza actelor doveditoare reiese cu certitudine faptul ca, la momentul preluarii abuzive, proprietar tabular al imobilului in cauza era comunitatea Bisericii Evanghelice din Sibiu.