Saptamana trecuta a avut loc sedinta, programata lunar, a Institutiilor Descentralizate ale Statului si conducerea judetului. S-au vorbit multe, vrute si nevrute, toate subiectele fiind aceleasi, antice si demult epuizate, rezultatele fiind in schimb… tot aceleasi, inexistente. Ca de obicei! Si totusi, un subiect discutat a atras atentia.
Tema a vizat activitatea Directiei Pentru Protectia Copilului si Drepturile acestora. Concluzia finala a fost una singura: haos si degringolada. A fost ridicol sa-o urmarim pe doamna prefect Handolescu minunandu-se de ineptile debitate de reprezentantul directiei amintite.
Citam: In sediul PINOCHIO se pot aduce si copii din internatul de la Babeni; mobilierul nu este perfect adecvat, dar suporta si copii scolari pana in clasa a treia; locurile nu sunt autorizate dar pot fi folosite etc. Reactia prefectei Handolescu este demna de remartcat.
Fizionomia domniei sale afisa surpriza pe care un sef o are cand un subaltern raporteaza deficiente ale sistemului pe care il coordoneaza. Cu alte cuvinte, prefecta se afla "in afara subiectului" nedefinit. Adica nu cunoaste realitatea despre un subiect monitorizat de U.E.
Avem cartonas in acest domeniu! Trezita parca din palme, liderul judetean hotaraste infiintarea unei comisi de monitorizare, adica a unei alte ineficiente structuri, principala activitate a acesteia fiind mimatul activitatii in domeniul "bunului mers al societatii". Cu siguranta cuvantul pe buzele toturora este: sictir, "pasol na turbinca".
Vor verifica, vor raporta, vor lua masurile necesare (cui ?), vor intocmi rapoarte explicative ale activitatii, se vor da "cu capul de pereti" si, la final, ativitatea incriminata va merge "ca pe roate". In singuratatea din care troneaza judetul, prefecta Handolescu asta spera sa se intample.
A dat si un terman limita! Conform proverbului "te-ai inecat precum tiganul la mal!", asa se va putea intampla si cu lidera judeteana. Nu are flerul necesar sa distinga din multime "neghina", este iconjurtata de indivizi interesati doar de propriul interes si, in mai mica masura, de cele de partid.
Teoretic! Practic, sunt si "prietenii", numiti pe criteri politice, sfetnicii care nu stiu cum sa faca sa-si sape seful. La acest gen de oameni nu este atenta, s-au nu se pricepe doamna Handolescu! La finalul dialogului, un "cineva" de la Protectia Copilului aduce in discutie si casatoriile dintre copiii rromi.
"Varsta este inacceptabila, se fura fetite, se cer recompense, sunt vandute de mici, logodite, au loc nunti intre minori… si autoritatile abilitate nu intervin. Avem un exemplu, recent ! O tigancusa a fost furata! Am anuntat Politia”.
Foarte bine a procedat “martiana” de la Protectia Copilului, suntem convinsi ca fapta incriminata se incadreaza in Codul Penal (aicea, pe Terra) si poarta denumirea de rapire. Dar, pentru a da o sansa supravietuiri acestei specii de angajati, aerieni in raport cu realitatea, pe banii publici, ne permitem sa atragem atentia asupra situatiei existente in nordul judetului.
In localitati precum Balota, Calinesti, Robesti sau Caineni (unde etnia rromilor este semnificativa) fapte de genul celei amintite de "angajata stupefiata", sunt la ordinea zilei. Daca se doreste monitorizarea, stapanirea si, cel putin, reducerea fenomenului, sugeram infiintarea unui birou permanent in zona.
Ca aceasta actiune nu va avea nici un rezultat suntem aproape convinsi. Dar, pentru justificarea actiunii, sugeram ca cel delegat sa detina si o calificare in domeni precum: taiat frunza la caini, strecurat apa cu ciurul, turca, oina sau bambilici. Nu de alta, dar nu va reusi nici "Papa Dolores" sa schimbe curand mentalitatea si traditia etniei rromilor, cu toate steguletele U.E. si eforturile autoritatilor abilitate!
Si daca tot suntem la capitolul "conlocuitori", apreciem initiativa prefectului de-a se incerca aducerea in legalitate a tuturor copiilor care nu detin acte de identitate, adica nici certificate de nastere. Acesta este primul pas spre normalitate. Cronologic, urmeaza incadrarea acestora in sistemul de invatamant, luarea in evidentele sistemului de sanatate, acordarea de sanse egale in societate la terminarea studiilor, renuntarea sau provocarea renuntari la atitudini discriminatorii in societate etc.
Cand aceste criteri elementare vor fi implementate (ca tot e cuvantul la moda), vom putea vorbi si despre renuntarea in cadrul etniei rromilor la casatoriile intre minori. Dar, vorba proverbului, "mai e mult pana departe"! Si pana atunci, pana la Sfantul Asteapta, vom avea doar rapoarte inmanate Prefecturii iar nuntile rromilor vor fi la fel de somptuoase, doar intre protagonisti minori. Cu sau fara acordul celor care “monitorizeaza” banul public!
