“De cand s-a anuntat ca se va construi autostrada, preturile la terenurile din vecinatatea acesteia au ajuns la cote foarte mari. Exista un asalt permanent, din partea investitorilor, pentru terenuri in preajma viitoarei autostrazi”, a subliniat Platon. Acesta a recunoscut ca s-a pierdut un an in construirea acestui obiectiv major.

“Daca ne apucam de autostrada in 1995, am fi avut acum o cu totul alta perspectiva: aveam consum si locuri de munca ocupate. Daca ne-am fi apucat atunci, puteam sa dirijam catre acest obiectiv forta de munca rezultata din disponibilizarile din sectorul minier si cresteam productia de otel, ciment sau agregate. Sper, totusi, ca intarzierile sa fie recuperate.

Mai demult, in Statele Unite s-a pus problema daca sa se construiasca o cale ferata catre vest, de teama ca nu vor veni investitori. Pana la urma, americanii au decis sa o faca, iar investitorii au venit”, a spus subprefectul.

El a mentionat ca, in afara celor 100 de milioane de euro, prevazute in acest an, pentru proiectul Bechtel, vor mai fi alocate 7,8 milioane de euro pentru drumul Apahida-Reghin (40 km), 28,5 milioane de euro pentru Dej - Baia Mare - Halmeu (140 km) si 7,4 milioane de euro pentru soseaua Huedin - Tihau (42 km), plus banii pentru construirea soselelor de centura in sudul si nordul municipiului

Cluj-Napoca si fondurile prevazute pentru modernizarea drumurilor judetene si comunale.

Pentru Basescu, autostrazile nu reprezentau o prioritate

“Din pacate, un fost ministru al Transporturilor, Traian Basescu, spunea, in 1996, ca, in Romania, avem alte prioritati decat autostrazile. Din punctul meu de vedere, nici acum nu este prea tarziu pentru autostrazi, pentru ca sunt investitii care au ocolit si vor ocoli Romania tocmai din cauza lipsei acestora.

Autostrada reprezinta un punct de atractie pentru investitori, este un factor vital pentru dezvoltarea zonei. Este aproape o tragedie ca, in acesti 17 ani de la caderea comunismului, autostrazile au ramas in coada prioritatilor”, sustine Dan Schnik, presedinte al publicatiei Cargo Magazin.

Specialistii au subliniat ca, daca transportatorii autohtoni nu se vor trezi la timp, vor aparea operatori din strainatate, inzestrati cu o flota corespunzatoare, care “vor sufla” contractele celor din Romania. “In Europa, exista acum conceptul (“intotdeauna la timp” - n. red.). Accentul s-a mutat de pe depozitele imense, pe livrarile la ora exacta.

Cu alte cuvinte, daca miercuri, 5 iulie, ora 11.10, nu ai adus 1000 de anvelope la banda 23 de la fabrica Dacia-Renault de la Pitesti, ci la 11.05, trebuie sa astepti cu autocamionul la poarta, iar, daca le-ai adus la 11.15, ai pierdut contractul”, a avertizat Schnik. exista pericolul ca, dupa 1 ianuarie 2007, firmele mijlocii, care au intre 10 si 20 camioane, sa dea faliment, asa cum s-a intamplat in tarile din Estul Europei care au intrat in Uniunea Europeana in 2004.

Acesta a adaugat ca societatile mici, care au pana la 10 camioane, sunt foarte flexibile, ceea ce le va ajuta sa supravietuiasca, iar cele mari, cu peste 50 de camioane, nu vor avea probleme de adaptare daca au un management bun. Problemele vor aparea la firmele mijlocii, care nu sunt nici suficient de flexibile, nici suficient de mari pentru a face fata provocarilor, a afirmat Schnick.

La conferinta “Cargo&Bus”, care va avea loc astazi, la complexul Maestro Business Center din Cluj-Napoca, vor participa oameni de afaceri din transporturi, logistica si constructii din judetele Cluj, Bihor, Satu Mare, Salaj, Maramures si Bistrita Nasaud.

Evenimentul face parte dintr-un ciclu de manifestari pe tema aderarii la Uniunea Europeana care aduc fata in fata operatorii din piata si reprezentantii autoritatilor locale, precum si experti in domeniile vizate.

Societati de transport rutier (2005) Bucuresti - 2600 Constanta - 1300 Cluj - 1200 Bihor - 1000 Timis - 900 Societati de transport international de marfa (2005) Bucuresti - 4023 Sibiu - 1909 Bihor - 2202 Cluj - 1841 Brasov - 1634