Primii musulmani au venit in Romania nu cu mult inaintea instalarii lui Ceausescu la carma Partidului Comunist. Mare parte dintre ei s-au stabilit, mai ales in primii ani, in Timisoara, pentru ca, ulterior, sa ajunga si la Cluj sau la Bucuresti. Primii “exploratori” musulmani ai spatiului romanesc au fost indemnati sa-si paraseasca tarile de origine din ratiuni comerciale.

Aceasta pentru ca Ceausescu a dovedit, pe tot parcursul lungului sau “mandat”, un apetit deosebit pentru relatii privilegiate cu lumea islamica, relatii care au debutat cu acorduri comerciale. La sfarsitul anilor ’60, musulmanii veneau in Romania, in marea lor majoritate, din Siria si Liban. La putin timp, dupa aproximativ cinci ani, au aparut si primii studenti din alte tari.

Initial, nu au existat acorduri in domeniul educatiei intre Romania si tari islamice, astfel ca, la inceputul anilor ’70, singurii studenti care au venit - la schimb de experienta - au fost marocanii.

A doua patrie

In Cluj-Napoca, primii studenti musulmani, originari din Palestina, au venit in anii ‘73-‘74, avand statut de refugiati. Astazi, Clujul gazduieste o comunitate destul de numeroasa, de circa 1000 de musulmani, dintre care 800 sunt studenti, majoritatea provenind din Tunisia. In proportie de 95%, musulmanii din Cluj sunt sunniti.

Toti, fara exceptie, au doar cuvinte de lauda fata de atmosfera toleranta pe care au gasit-o in Romania, desi foarte putini isi doresc sa ramana, majoritatea orientandu-se spre tari occidentale.

Au gasit in Cluj o moschee bine intretinuta, finalizata abia in 1996, un sistem de invatamant bine organizat, acces la bucataria specifica (shaorma si kebab), dar si “alcool si fete la preturi derizorii fata de tara lor natala”, dupa cum a marturisit, dezinhibat, administratorul moscheii din Cluj (ridicata in zona caminelor studentesti din Hasdeu).

Studentii musulmani primesc viza de sedere pe un an si doar 5% raman in Romania dupa finalizarea studiilor. Unul dintre cei care au ramas este Bakhtiar Firoozi, om de afaceri, viitor medic radiolog. A vorbit intr-o romana aproape perfecta despre cat de bine se simte in Romania, despre caldura cu care a fost primit, despre numerosii prieteni romani.

Probleme cu autoritatile sau, in general, in relatiile cu populatia autohtona nu a avut, deoarece nu a facut si nu face politica de nici un fel. Incearca, insa reuseste cu greu, sa-si pastreze traditiile. Firoozi, in paralel, a adoptat insa si obiceiuri locale. Nu ar pleca din Romania, desi ii este dor de tara de provenienta, Iranul.

“Clujul, Romania, este, pentru noi, a doua patrie”, au spus sotii Firoozi (ambii musulmani). Dupa intalnirea cu ei, ramane impresia ca Romania ar fi patria lor natala.

Interdictii date de Dumnezeu

Un alt musulman stabilit in Cluj este medicul stomatolog Mehdi Saady, care ne-a vorbit despre traditiile si obiceiurile islamice. Desi este casatorit cu o romanca, pastreaza cu strictete invataturile Coranului, avand convingerea ca islamul este nu numai un ghid spiritual, ci si un mod practic de viata. Asa cum i se cere oricarui bun musulman, a fost anul trecut in pelerinaj la Mecca.

De altfel, una dintre cele cinci obligatii ale oricarui membru al Umma, adica al comunitatii islamice, este ca, cel putin o data in viata, sa faca un pelerinaj la Mecca si sa se inchine la Kaaba, piatra sfanta din centrul orasului saudit. Saady tine post, timp de 30 de zile, inainte de Ramadan, si nu consuma niciodata alcool sau tutun.

“Aceste interdictii ni le-a dat Dumnezeu, pentru a ne proteja pe toate nivelurile: spiritual, social si fizic”, declara Saady. O alta traditie pe care noi, europenii, nu o intelegem, este cea referitoare la statutul femeilor in lumea islamica.

Medicul Saady considera ca vestimentatia traditionala nu reprima libertatea femeilor musulmane, ci chiar le elibereaza de privirile staruitoare ale barbatilor. “Consideram femeile mai valoroase decat banii, si, de aceea, corpul trebuie acoperit, sa nu vina un barbat si sa o duca in pacat”, declara Saady.

In fapt, comunitatile musulmane din diaspora europeana nu se raporteaza la fel fata de natiunile gazda. Cele din Romania, in general, si cea din Cluj, in special, s-au integrat mai bine decat cele occidentale. Musulmanii nostri sunt mai buni decat ai lor.

Ramadanul si pelerinajul la Mecca

Ramadanul este cea mai semnificativa luna a anului islamic. Sarbatoarea dureaza intre 28 si 30 de zile. In aceasta luna, comunitatea comemoreaza prima revelatie a profetului Mahomed. Pe toata perioada Ramadanului, este interzis mancatul si bautul, precum si relatiile sexuale, din zori si pana la apusul soarelui.

Misticii spun ca acest post foarte sever reprezinta, printre altele, si un exercitiu al vointei asupra ispitelor trupesti, exercitiu prin care credinciosul isi revigoreaza spiritul. O intarire a controlului si a stapanirii de sine. “Daca nu mananci, iti dai seama cum este sa nu ai nimic de mancare si stii cum se simt cei nevoiasi. Este mult mai usor in Turcia, unde toata lumea tine post.

Aici este putin mai greu”, spune medicul Saady. Actul care face legamantul suprem intre omul de rand si Dumnezeu, act oblibatoriu pentru orice musulman adult, este pelerinajul la Mecca.

Anual, milioane de musulmani se intalnesc intr-o singura zi, la un imens congres, intr-un singur loc, invesmantati intr-o simpla bucata de panza in jurul taliei ce semnifica neapartenenta la o etnie anume, la o rasa. La Mecca, musulmanii se simt eliberati de orice constrangere sociala, considerandu-se egali. Cu capetele goale, cu picioarele goale, simpli, anonimi.

Acest pelerinaj la Mecca se face mai ales in cea de-a zecea zi a celei de a doisprezecea luni, celebrand marea jertfa a lui Avram.