Consiliul Superior al Magistraturii a dat ieri publicitatii rezultatele ultimului control pe care l-a demarat la Curtea de Apel din Galati. Constatarile echipei de control din cadrul CSM sunt insa destul de ingrijoratoare. Aici s-a constatat o practica neunitara in ceea ce priveste inregistrarea si evidentierea cererilor de investire cu formula executorie, o serie de mandate cu inchisoare nu au fost executate iar o serie de dosare cu recurs au fost trimise cu mare intarziere la instantele ierarhic superioare.

Cel mai grav este insa faptul ca o parte dintre judecatorii galateni au dictat hotarari care contravin jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului! Unul dintre acestia este magistratul Mariana Ghena, ce a candidat chiar pentru sefia Curtii de Apel.

Haos la Curtea de Apel

La instantele din raza Curtii de Apel Galati s-a constatat o practica neunitara in ceea ce priveste inregistrarea si evidentierea cererilor de investire cu formula executorie, care uneori, primesc numar distinct de dosar, iar alteori, sunt mentionate sub numarul de dosar in care s-a pronuntat hotararea ce se solicita a fi investita.

Sub acest aspect, practica este neunitara, chiar si la nivelul aceluiasi tribunal, intre sectiile acestuia.

Totodata o serie de dispozitii din Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, nu au fost puse in aplicare in mod corespunzator, responsabilitatea activitatii de organizare a formarii continue a judecatorilor de la instantele din circumscriptia curtii nefiind incredintata nici unui judecator.

De altfel, in afara evidentei privind inscrierea judecatorilor la cursurile organizate de Institutul National al Magistraturii, nu exista alte evidente cu privire la formarea continua.

La sectia penala a Curtii de Apel, condusa pana nu demult de judecatoarea Mariana Ghena, s-a constatat faptul ca pozitiile registrului nu sunt inchise in toate cazurile sau in caz de neconfirmare a executarilor nu se fac reveniri.

Judecatoarea Ghena, pusa la colt de CSM

Tot la sectia penala a Curtii exista numeroase dosare inaintate destul de tarziu la Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru judecarea recursului, fata de data cand a fost declarat. Purtatorul de cuvant al CSM, Cecilia Morariu ne-a comunicat ieri ca numeroase dosare cu recursuri pronuntate au fost trimise in anul 2005 la Curtea de Casatie abia dupa cateva luni.

Tot la sectia penala ce era condusa in trecut de magistratul Mariana Ghena (ce a candidat fara succes la condsucerea Curtii de Apel) au fost identificate hotarari care contravin jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Cecilia Morariu ne-a comunicat ca intr-o decizie din 22.06 2005, dictata de un complet de judecata din care facea parte Mariana Ghena, instanta de recurs, consecutiv revocarii gratierii conditionate a pedepsei de 2 ani inchisoare, a dispus masura interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 din Codul penal, in conditiile art.71 din Codul penal.

In practica recenta a Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a aratat - cu referire la aplicarea art. 64 in conditiile art.71 din Codul penal ca „retragerea drepturilor parintesti este analizata drept o ingerinta in exercitarea dreptului reclamantului la viata de familie.

Nu este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decat in masura in care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care intr-o societate democratica este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, protejarea sanatatii sau a moralei, ori protejarea drepturilor si libertatilor altora.

Asadar aplicarea pedepsei interzicerii drepturilor parintesti pe timpul executarii pedepsei contravine jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului si de acest fapt trebuie sa tina seama instantele noastre. Tot CSM a stabilit ca la Curtea de Apel exista numeroase hotarari insuficient motivate.

Spre exemplu, intr-o decizie penala din 2005, dictata de un complet din care a facut parte Mariana Ghena nu rezulta nici macar incadrarea in drept a faptei.

Ghena, "arbitru” intr-o afacere suspecta

Prin intermediul unui sir nesfarsit de procese arbitrate de mai multi magistrati galateni (ce au incasat sume mari de bani pentru a arbitra diverse procese la Curtea de Arbitraj din Galati), statul roman a pierdut anul trecut recent mai multe miliarde de lei.

Banii au fost transferati, pe baza mai multor hotarari ale Curtii de Abitraj, din contul Administratiei Fluviale a Dunarii de Jos, in buzunarele unei oarecare firme, SC SIRN Galati. „Afacerea“ stranie a inceput inca din 1994, cand Administratia Fluviala a Dunarii de Jos (AFDJ) a incheiat un contract cu firma SIRN, pentru repararea unei nave galatene (Iglicioara).

Contractul avea ca pret suma de aproximativ 51 de milioane de lei, dar prin introducerea unui act aditional (in 1995), valoarea contractului a crescut la aproape 70 de milioane de lei. In acelasi an, SIRN a emis o factura, prin care solicita peste 110 milioane de lei (valoarea contractului +TVA), dar a fost refuzata, pentru ca lucrarile nu fusesera contractate.

SIRN s-a adresat Curtii de Arbitraj la care isi desfasurau activitatea mai multi magistrati. Magistratii dictau o sentinta, de obicei nefavorabila statului, dupa care Administratia o ataca cu recurs chiar la instantele la care „arbitrii” isi desfasurau activitatea.

Spre exemplu, in anul 2000 SIRN a introdus o actiune la Arbitraj prin care a cerut despagubiri de peste 47 de milioane (reactualizarea cu rata inflatiei a unei alte sume, obtinuta printr-o hotarare precedenta).

Dintr-o serie de documente, obtinute in baza legii accesului la informatiile de interes public, reiese ca actiunea a fost admisa printr-o hotarare emisa de un complet de arbitri din care a facut parte Mariana Ghenea Mocanu si fostul presedinte al Curtii de Apel Galati, Maria Iulia Rosca (pensionata anul trecut).

AFDJ a formulat recurs la Curtea de Apel si Curtea Suprema de Justitie dar toate au fost respinse.

Pedepse cu inchisoare, neexecutate

CSM a mai constatat ca in unele hotarari judecatoresti prin care au fost admise cererile de amanarea executarii pedepsei sau cele privind suspendarea executarii nu se face mentiunea perioadei pentru care s-a amanat executarea pedepsei sau a termenului pentru care s-a dispus suspendarea (pedeapsa/termen de incercare).

La data controlului au mai fost fost identificate 56 mandate cu inchisoare neexecutate, potrivit situatiei bine evidentiate la biroul executari penale. Un numar de 46 mandate nu au putut fi executate deoarece inculpatii sunt disparuti, fiind dati in urmarire generala; periodic, s-au facut reveniri la IPJ-uri de la domiciliul inculpatilor pentru a se comunica despre executarea mandatelor.

O situatie speciala o priveste si pe o oarecare inculpata cu numele Carmen Liliana Burnaru, condamnata la 2 ani si 8 luni inchisoare care, din luna august 1999 a solicitat 4 amanari de executare a pedepsei pe motiv de graviditate.