Mitropolitul Anania uita pactul de neutralitate politica facut in anul 2000, cu putina vreme inainte de alegeri, pact pe care, de altfel, l-a incalcat cand a fraternizat cu Gheorghe Funar. Acum, din nou, Anania isi ascute armele, amenintand ca va trimite in Parlament reprezentanti care sa asigure luarea deciziilor “corecte” pentru clerul ortodox.

Intentiile lui Anania ne amintesc de doua episoade relevante din istorie. Primul, consumat in preajma alegerilor din 2000, cand, in urma unui mesaj lansat de Anania, mai multi preoti care candidau pentru functii politice au ales sutana, iar al doilea, din perioada comunismului, cand in FDUS-ul lui Ceausescu activau de-a valma preoti, lideri sindicali si primari comunali.

Cert este ca, prin comunicatul formulat la Nicula, membrii Sinodului au inceput demersurile pentru formarea “Partidului Sutanelor”.

Prelatii ortodocsi readuc in discutie problema retrocedarii bunurilor care au apartinut bisericii greco-catolice. Asa cum BZA a anuntat recent, intr-un amplu material, Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, ii acuza pe greco-catolici de blocarea negocierilor, si asta in conditiile in care, spune ierarhul ortodox, ei ar fi primit mai mult decat au cerut.

Vinovate se fac, in opinia lui Anania, si autoritatile locale si centrale. Din acest motiv, mitropolitul a lansat un avertisment& Biserica ar putea sa nu mai stea departe de politica in perspectiva viitoarelor alegeri, in cazul in care politicienii nu vor elabora o lege a cultelor care sa reglementeze clar regimul patrimonial al celor doua culte.

Anania a mai jucat la cacealma

In anul 2000, la propunerea de neimplicare politica a lui Anania s-au raliat capii bisericilor minoritare greco-catolice, catolice, protestante, cu exceptia celor neoprotestante.

Miscarea lui Anania viza indepartarea de politica a slujitorilor bisericii, inscrisi pe capete in Cluj in partidele PSD, PNL, PN”-CD si UDMR, oameni care puteau sa sprijine in turul doi al alegerilor locale pe contracandidatul taranist Serban Radulescu al fostului primar peremist, Gheorghe Funar.

Astfel, preotii Moldovan si Rus (PSD), Roman (PNL), Boila (PN”CD) si cei din anturajul lui Tokes (UDMR) au fost scosi din jocul politic, cu angajamentul ca in situatia in care vor incalca noua lege a bisericii sunt pretabili la excomunicare.

Insa, apoliticul de moment Anania l-a sustinut pe Funar in slujbele sale religioase din timpul cursei pentru mentinerea in scaunul de primar, aruncand anatema pe cei care intentionau sa voteze candidatul CDR.

Anania se vrea premier?

IPS Valeriu Anania este lovit de boala laica a uitarii. Batut de hortisti in studentie si de comunisti in puscarie, Anania nu mai percepe astazi realitatea din jurul sau. Odata cu intrarea in UE, singurele tari de credinta majoritara ortodoxa sunt Grecia, Bulgaria si Romania. O insula ortodoxa intr-o mare catolica si protestanta. Sub cupola slava a Rusiei, capii BOR s-au asezat ca la ei acasa.

Simtind ca le fuge covorul puterii majoritare de sub picioare, mitropolitii si episcopii ortodocsi o intorc ca la Ploiesti.

In timp ce Teoctist se pune bine la varf cu Papa, secundul sau, Anania, se pune bine cu politichia. El vrea sa fie si episcop, si mitropolit, si senator pe viata. Probabil ca tinteste mai sus. La fel ca patriarhul Miron Cristea care a ajuns prim-ministru octogenar sub regalisti, mitropolitul Valeriu Anania viseaza sa se intrupeze ca premier sub peremisti si pesedisti. Visele sale sunt insa departe de realitatea cotidiana.

“Partidul” lui Anania, un fel de FDUS al lui Ceausescu

Credinciosii nu mai doresc implicarea capilor bisericii in viata politica. Conform sondajelor, biserica are cea mai mare popularitate in randurile maselor. Reimplicarea acesteia in politica ar naste noi divergente cu un impact imprevizibil intre reprezentantii cultelor religioase.

Sa nu uitam ca Ceausescu, aflat la conducerea unei tari in plina criza economica si sociala, a infiintat FDUS (Frontul Democratiei si Unitatii Socialiste) un fel de Camera Legislativa a Consiliilor Populare in care intrau de la preoti de toate confesiunile, pana la sindicalisti si reprezentanti obstesti, o incercare de cuprindere a tuturor segmentelor societatii care nu aveau acces in (MAN) Marea Adunare Nationala.

In vreme ce activistii PCR si generalii de militie-securitate si armata erau concentrati in CC al PCR, intelectualii curtati de partid stateau pe bancile MAN alaturi de primarii comunali PCR, iar popii ortodocsi se inghesuiau in FDUS alaturi de sefii de sindicat ai minerilor.

Sa bagam “sfintii” in Parlament

Mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, spune ca, in ciuda faptului ca reprezentantii Bisericii Greco-Catolice ar fi primit “de doua ori mai mult decat au cerut”, el a remarcat o intensificare a “ofensivei anti-ortodoxe”.

Anania declara ca BOR nu are nimic cu greco-catolicii. Singura nemultumire este legata de faptul ca revendicarile patrimoniale ale greco-catolicilor sunt nerealiste. Mitropolitul Clujului considera ca, statistic, greco-catolicii au primit de doua ori mai mult decat au cerut.

Ierarhii Bisericii Greco-Catolice sunt de parere ca, din cele aproximativ 2.500 de lacasuri de cult confiscate de catre comunisti, au fost revendicate in jur de 300 si primite inapoi in jur de 15. Numai ca ambele biserici, cea ortodoxa si cea greco-catolica, fac front comun impotriva statului roman, pe care il acuza de neimplicare in aceasta problema.

Inaltii prelati sunt de parere ca legile sau ordonantele de urgenta care s-au dat pana acum nu s-au respectat sau nu s-au pus in practica. Vicarul General al Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului, Cristian Sabau, considera ca problema principala este faptul ca nici macar legile existente nu sunt aplicate din ratiuni politice.

“Si acele legi sau ordonante de urgenta care s-au dat pana acum nu s-au respectat sau nu s-au pus in practica. Este poate si o problema de electorat - Biserica Ortodoxa reprezinta majoritatea populatiei si atunci nici un partid nu si-a asumat nici un fel de responsabilitate,” spune Cristian Sabau, Vicarul General al Mitropoliei Greco-Catolice a Blajului.

Daca celelalte bunuri pot fi retrocedate in baza legii proprietatii, problema lacasurilor de cult trebuie rezolvata pe calea dialogului intre cele doua culte. Pana acum insa, repetatele intalniri si comisia creata special in acest scop nu au dat rezultatele sperate. Dialogul dintre cele doua biserici pare ca a intrat in impas.

Atitudinea lui Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii si Cultelor, s-a dovedit una neutra& “Nu mi se pare normal ca statul roman sa intervina intr-un conflict care se poate rezolva, pe cale amiabila, intre cele doua biserici. Este normal ca aceste lacasuri de cult sa se intoarca la proprietarii lor”.

Adrian Lemeni, secretar de stat la Culte, a sustinut pentru BBC ca a primit o adresa prin care ierarhii greco-catolici refuza sa mai participe la intalniri pentru ca Guvernul nu a comunicat un punct de vedere legat de un proiect de legi. Insa secretarul de stat considera ca si propunerile greco-catolice si cele ortodoxe trebuie completate pentru a sta in picioare din punct de vedere juridic.

Pareri pro si contra

Daniel Buda, deputat PD de Cluj, este de parere ca BOR nu poate trimite reprezentanti in Parlament.

Totodata, deputatul liberal Horea Uioreanu pare contrariat de comunicatul pe care reprezentatii BOR din Cluj l-au facut saptamana trecuta. “Acum vreo sase ani Mitropolitul Anania a facut o declaratie in sens invers. Atunci vorbea de non-implicare politica”.

Cu toate acestea, Uioreanu este de parere ca decizia din 2000, de asumare a neutralitatii politice a capilor BOR, a fost una gresita. “La momentul respectiv, am considerat ca Anania a facut o greseala”, ne declara deputatul PNL Horia Uioreanu. Acesta este de parere ca implicarea in politica pana la un anumit nivel ar fi benefica.

“In zonele rurale cred ca ar fi bine sa candideze preotii pentru ca acestia sunt cei mai apropiati de comunitate”, declara Uioreanu.

Petru Calian, presedintele PC, declara ca implicarea bisericii in acest lucru va depinde de o decizie pe care o va lua Sfantul Sinod. Calian a mai apreciat ca IPS Bartolomeu are totusi destula influenta pentru ca decizia pe care o va lua Sinodul sa fie favorabila dorintelor sale. “Ceea ce a declarat (n.red.Bartolomeu Anania) este o rezultanta a faptului ca problemele bisericii nu au fost rezolvate”.

Mate Andras, deputat UDMR de Cluj, considera ca nici un membru BOR nu se poate implica in procesul politic. “Privitor la conflictul dintre ortodocsi si greco-catolici, diferentele ar trebui solutionate pe cale pasnica”, este de parere Andras.

Ar mai fi de precizat faptul ca primul politician care a sarit in sprijinul “solutiei” gasita de Anania este insusi liderul PD, Emil Boc.