Cele mai afectate de decizia comunista de expropriere au fost si familiile de nobili care peste noapte s-au trezit sarace lipite pamantului si in mare parte au fost obligate sa paraseasca tara. Acest tratament a fost impus cu prioritate marilor familii de vita nobila din Transilvania.

Familiile Teleky, Bethlen, Fay, Ocskay, Andrassy ori Kendeffy au parasit Romania in conditii jenante, fara sa li se permita a lua cu ei macar o parte din averea detinuta. Pamantul, padurea, via au fost luate de statul comunist si in cele mai multe cazuri distruse.

Averea familiei Kendeffy a fost afectata de doua ori in decurs de doar jumatate de secol. Prima data, cand, dupa unirea din 1918, in toata Transilvania s-au aplicat prevederile Codului silvic din 1910 din vechiul Regat.

Armonizarea legislatiei a durat aproape zece ani, culminand in preluarea in administrare a fondului forestier din Retezat de catre Casa Autonoma a Padurilor Statului. Cea de a doua catastrofa a familiei Kendeffy urma sa vina in 1947 odata cu “etatizarea” tuturor padurilor.

Familia Kendeffy este una dintre cele mai vechi si bogate familii de nobili maghiari. Membrii familiei s-au cumetrit de a lungul istoriei cu membrii familiilor regale din toata Europa. Numele de Kendeffy apare in documente oficiale la scurt timp dupa infaptuirea primului stat maghiar, crestin, de Regele Sfantul Stefan in anul 1000.

Membrii familiei au detinut pe parcursul istoriei o serie de functii importante in administrarea tarii, in justitie si in administratiile locale. Legaturile lor prin alianta au fost folosite deseori pentru interesele Ungariei si ale familiei.

Legaturile familiei Kendeffy cu domnitorii din Moldova au devenit notorii cu timpul, astfel s-au inrudit cu Vlad Dracula de Sinesti sau cu Printul Dracula, Mihnea I. Astfel, descendentii lui Gaspar Kendeffy de Mamoliz (Malomwyz) sau inrudit prin alianta, la sfarsitul secolului al XV-lea, cu Vlad Dracula, sotul Ilonei Zrinyi.

Tot prin alianta, familia Kendeffy a ajuns in relatie de cumetrie cu Mircea cel Batran.

Dupa Gyulay, Kun, prin anul 1880, Fay Bela, naturalist si membru al Academiei de Stiinte Maghiare, devine proprietar pe linie feminina si imbogateste parcul Dendrologic din Simeria cu specii exotice si scrie cateva lucrari stiintifice de aclimatizare a speciilor.

La inceputul secolului XX, Fay Bela se stabileste in Simeria, iar in familia lui intra ca ginere Ocskay Istvan, un artist de origine nobiliara, care aduce parcului un aspect piesagistic. Dupa nationalizare (1949), parcul intra in adiministratia Ocolului Silvic Simeria, in 1952, acesta fiind declarat Ocol Silvic Experimental. Familia Ocskay detinea si circa 3000 ha de teren.

„Prefectura Hunedoara este total de acord cu restituirea oricarei suprafete de teren, daca acest lucru respecta litera legii”, a declarat prefectul de Hunedoara, Cristian Vladu, in conferinta de presa de la Deva.

Subprefectul Attila Dezsi a sustinut la randul sau ca aceste restituiri trebuie facute, dar “fiecare act va fi analizat foarte temeinic din punct de vedere juridic. In plus, am solicitat ca acele acte care sunt redactate in alte limbi sa fie traduse in limba romana, pentru ca totul sa fie mult mai clar si sa nu existe obiectii”.

Kendeffy, in derulare

Subprefectul Attila Dezsi a prezentat o situatie exacta si a terenurilor ce vor fi retrocedate familiei Kendeffy. Printre altele, familia nobiliara a avut in proprietate o suprafata de teren de 7138,98 hectare, din care 7136,58 hectare reprezentau terenuri forestiere, iar diferenta era compusa din terenuri agricole.

Au fost retrocedate: in Petrila 796,1 hectare de teren forestier, la Pui - 310,5 hectare si 6148, 3 hectare la Rau de Mori, din care 6029,9 hectare constau in terenuri forestiere iar restul este reprezentat de terenuri agricole.

Familia a mai revendicat 150 de hectare de pasuni, 2141,7 hectare de stancanis si 1288,8 hectare de teren neproductiv pe raza localitatilor Sarmizegetusa si Santamarie Orlea.

Ocskay - o parte din Simeria

Familia nobiliara Ocskay a detinut circa jumatate din Simeria, inclusiv gara, important nod de cale ferata. Reprezentantii Prefecturii au facut un bilant a ceea ce s-a retrocedat acestei familii si cum urmeaza a fi rezolvate pe viitor aceste cereri.

Ultimul descendent Ocskay a solicitat restituirea unei suprafete de teren de 31 de hectare, din care i s-a dat : o suprafata de 10 hectare, iar pentru diferenta de teren urmand a primi despagubiri banesti; circa sapte hectare de teren arabil si aproape doua hectare de livada, iar un hectar de padure le-a fost oferit in afara localitatii Simeria; zece hectare de padure pe raza comunei Salasu de Sus.

„Averea acestei familii este de circa 2600 de hectare de pamant. La Salasu de Sus si Pui au cerut si au obtinut retrocedarea unei suprafete de 800 de hectare de teren forestier si zece hectare de teren neproductiv, iar administratiile locale din comunele respective cauta solutii adecvate pentru rezolvarea acestei probleme.

Totusi nu va putea fi retrocedat intreg terenul, deoarece o parte din el a fost acordat altor persoane, in limita a zece hectare fiecare, la reforma agrara din 1948. Pentru orice diferente de terenuri se vor acorda despagubiri materiale. In fond, se restituie terenurile confiscate abuziv de catre statul roman”.

Contestatii, procese si aplicarea legii

„Parcul National Retezat si-a marit suprafata, in ultimii ani, de la 12000 la circa 38000 de hectare, iar acum adevaratii proprietari cer restituirea terenurilor. Vor fi, probabil, contestatii la aceste retrocedari, dar Directia Silvica va trebui sa vina cu acte ce au macar aceeasi valoare juridica cu cele prezentate de proprietari.

In plus, familia Ocskay se judeca cu Regia Nationala a Padurilor pentru Parcul Dendrologic din Simeria si Curtea de Apel Bucuresti a dat o decizie favorabila persoanei fizice”, a afirmat prefectul.

Acesta a facut o precizare care s-a dorit o atentionare imperativa a primarilor din Judetul Hunedoara: „Edilii trebuie sa studieze cu multa atentie toate legile privind restituirile de terenuri si improprietaririle.

Sa nu uite de Legea 290, care prevede drepturile celor refugiati, in timpul sau dupa cel de-al doilea razboi mondial, din Basarabia, Bucovina si tinutul Hertei. La nivelul judetului Hunedoara exista 265 de astfel de cereri indreptatite de improprietarire, cele mai multe fiind inregistrate la nivelul municipiului Deva.

Legea prevede ca acesti cetateni pot fi improprietariti inclusiv cu terenuri ce se afla in proprietatea privata a consiliilor locale”.

Pana in prezent au fost depuse circa 12600 de cereri de punere in posesie si, conform celor afirmate de Vladu, exista o tendinta de a se infiinta ocoale silvice private, in acest fel evitandu-se exploatarea nerationala a masei lemnoase.