Primaria Cluj este pe cale sa-si rotunjeasca, din nou, bugetul destinat construirii de parking-uri. Conform unei hotarari de Consiliu Local, investitorii care nu pot realiza parcari pentru imobilele nou construite sunt obligati sa plateasca o taxa de 7.232 de euro pentru fiecare loc de parcare. Banii vor fi folositi de administratia locala pentru realizarea parking-urilor.
In sedinta de Consiliu Local de saptamana viitoare se va discuta proiectul de Plan Urbanistic Zonal depus de grupul imobiliar americano-israelian ENG International, ce intentioneaza sa ridice un centru de afaceri in fostul sediu al societatii Napochim.
In cazul in care investitorul nu va putea realiza in acea zona locurile de parcare, va fi obligat sa achite “taxa Boc” pentru realizarea de parcari. Totusi, investitorii israelieni negociaza asiduu cumpararea unei teren in apropierea sediului Napochim pentru a scapa de plata a circa 730 de mii de euro catre bugetul local.
Noul business center de pe strada Somesului va inlocui, cu totul, fostul sediu al societatii Napochim, vandut acum circa o jumatate de an grupului imobiliar ENG International. Cladirea de birouri de clasa A va avea circa 9000 mp si face parte din strategia investitorului de extindere in Ardeal, dupa demararea unor proiecte imobiliare la Iasi si Pascani.
Conform reglementarilor legale, in cazul spatiilor de birouri, trebuie asigurat cate un loc de parcare la fiecare zece (maxim douazeci) de angajati.
La un calcul sumar, rezulta ca viitorul “Napochim Business Center” va trebui sa realizeze cel putin 100 de locuri de parcare sau sa plateasca Primariei o suma cuprinsa intre 500 si 700 de mii de euro. Surse din cadrul Napochim SA sustin ca intarzierea de circa jumatate de an a proiectului se datoreaza refuzului administratiei locale de a elibera autorizatia de construire.
Conform proiectului prezentat si pe pagina de internet a companiei americano- israeliene, businenss center-ul va contine si un corp de cladire de peste zece etaje. Pe de alta parte, directorul tehnic al Primariei Cluj, Sorin Apostu, a precizat ca - indiferent de proiect - daca nu se asigura locuri de parcare, investitorul trebuie sa vina cu banii, conform hotararii de Consiliu Local.
Acum cateva saptamani, sucursalele clujene ale BRD si BCR au fost invitate, mai de voie, mai de nevoie, sa achite “taxa Boc” pentru parcaje, de peste 700 de mii de euro.
Moshe Rahmud, reprezentantul ENG International a precizat ca spera ca problema parcarilor sa fie rezolvata deoarece negociaza cumpararea unui teren langa viitorul centru de afaceri.
ENG International face parte dintr-un holding ce activeaza pe pietele imobiliare din SUA si Israel, dar care controleaza si companii din sectorul alimentar, in special comertul cu zahar, dar si al neutralizarii deseurilor.
La Cluj, holding-ul foloseste ca vehicul de investitie societatea Mazalubracha SRL, detinuta de cetatenii americani de origine israelita Eliahu Nahman, Shmuel Toledano si Edvin Hecht si administrata de Moshe Rahmut, directorul holding-ului ENG in Romania. Grupul americano-israelian a anuntat ca intentioneaza sa investeasca circa 200 de milioane de euro in proiecte imobiliare la Iasi si Cluj.
Sub umbrela gigantului Cargill
Adevarata forta a grupului de investitori israelieni grupati in ENG International o da colaborarea cu gigantul alimentar Cargill, cea mai mare corporatie privata din lume, cu sediul in Minneapolis, SUA. Compania Cargill este controlata, la fel, de investitori israelieni apropiati ai administratiei Bush.
ENG International este reprezentantul exclusiv al Cargill in Israel, intre cele doua societatii existand un parteneriat solid. Numele Cargill, alaturi de Halliburton, un alt gigant american, implicat in special in afaceri cu petrol, au fost mentionate de nenumarate ori in scandaluri financiare si de coruptie, relatate amplu de presa nord-americana.
Halliburton este controlata de vicepremierul SUA, Dick Cheney, membru al comunitatii israelite americane, eminenta cenusie a Casei Albe.
Cargill a sustinut financiar, in mod regulat, Partidul Republican, in special familia de presedinti George Bush, senior si junior. Organizatia Greenpeace a acuzat corporatia Cargill, dupa o ampla investigatie intinsa pe parcursul a doi ani, ca a practicat sclavagismul si defrisarile ilegale in padurea amazoniana din Brazilia.
Numele Cargill a fost mentionat si in scandalul “petrolului irakian”, compania fiind inclusa pe lista scurta de firme a administratiei Bush care aveau dreptul sa exporte marfuri in Irak, in programul SOMO (Petrol contra hrana).
Dupa ocuparea Irakului, George Bush l-a promovat pe Daniel Amstutz, director al Cargill, in functia de responsabil cu politica alimentara in noua structura de conducere a Coalitiei. De-a lungul timpului, oficiali ai Cargill au fost acuzati de mituirea unor inalti demnitari thailandezi si de implicarea in modificarea genetica a plantelor, precum si de comercializarea de plante contaminate.
