GAZETA de Maramures va prezinta, in exclusivitate, doua discutii ale unei persoane cu dubla cetatenie (romano-germana); prima discutie purtata cu un consilier local, iar cea de a doua cu un consilier juridic. Nu intamplator.

De mai multi ani se vorbeste ca anumiti consilieri locali si membrii din conducerea Primariei Baia Mare (directori de servicii, subalterni de-ai lor) profita material (sau sub o alta forma) de pozitia pe care o au. Adevarul este ca multe s-au spus, dar nu a existat vreo dovada. In cazul prezentat acum de noi, putem vorbi de trafic de influenta sau... mai rau.

Ne asumam decizia de a publica un material incendiar - pana la urma, unde ati putea citi asa ceva?

Povestea este scurta. Doamna D. vrea sa cumpere 404 metri patrati de teren din fata casei pe care o are in Baia Mare. In mai multe sedinte de Consiliu Local, proiectul este respins, in principal pe motiv de cost al terenului. Adica, in proiect era un pret de 35 de euro, iar discutiile au ajuns pana la 150 de euro pe metru patrat.

Propunerile au fost facute de unii consilieri (Dolha, Niculescu, Stefan Pop, George Pop, Dumitru Matei etc.). A fost scandal, nu s-a aprobat nimic si proiectul nu a trecut de doua sedinte.

Apoi, a explodat povestea traficului de influenta. Nu facem pe acuzatorii, ci reproducem ce am auzit si ce ni s-a spus. Am vorbit si cu Mircea Dolha, cel banuit de traficul de influenta (potrivit inregistrarilor). Initial, i-am spus ca ii voi pune inregistrarea pe care a ascultat-o doar autorul textului. Apoi, am aflat ca prin oras se transmit tot felul de mesaje si am renuntat. Am vorbit cu Dolha si, intr-un fel s-au altul, a avut un punct de vedere.

«Ai dat 9.000 de euro pentru mine?» «Da»

Delia: De unde vii?

Mircea Dolha: Am fost la o emisiune! La o televiziune... Dar, despre ce este vorba?

D.: Eu vreau sa te intreb... Trebuie sa-mi spui pentru ce a trebuit tu sa dai 9.000 de euro?

M.D.: Nu mai are rost...

D.: Da’ cum sa nu aiba!

M.D.: Stai putin... Eu am impresia ca sunt victima unei masinatiuni! Dar nu conteaza!

D.: Tu?

M.D.: Da!

D.: Mircea, tu ai dat 9.000 de euro pentru mine?

M.D.: Da!

D.: Pentru ce?

M.D.: Pentru acest proiect!

D.: Pentru care? Eu stiu ca e voie sa se vanda teren! Eu sunt proasta daca iti dau tie 9.000 de euro. Nu tie, la cineva... Am inteles ca aici ar fi si banii lui C.

M.D.: Da, asa e!

D.: Eu cu C. m-am inteles ca... la sfarsit. Acum, pentru ce sa platesc? Cred ca sunt trasa pe sfoara si luata de proasta. Si nu imi place!

M.D.: Delia, eu sigur nu te iau de proasta, te cunosc de mult si...

D.: Tocmai de aceea.

M.D.: Eu inca ceva iti spun acum: fa-ti treaba cu ceilalti si cu asta e ok.

D.: Eu nu-mi fac treaba cu ceilalti, Mircea. Dar ce-am vorbit noi si-am vorbit noi, mi-a zis doamna V., eu nu v-am facut nimic, nimeni nu v-a facut nimic, ca totul e legal, hai de-aici un pic... Zice: „ti-o dat o bere, o masa, ii posibil, dar altceva nimic”. Deci, eu unde le platesc pe alea, Mircea? Dar 15.000 de euro sa dau... pentru ce?

M.D.: Delia, inca o data, nu trebuie dat nimic. E gata.

D.: Pai, daca tu ai zis ca esti acela in comisie, ala care esti corectul, pai hai sa-i tragem in gat pe aia care vor sa ia 15.000 de euro... Mai Mircea, eu nu sunt proasta, eu platesc cand cineva a facut ceva pentru mine, dar sa dau si sa nu stiu pentru ce si la cine... Hai sa vedem, hai sa nu dau la oamenii aia banii. Si-ti spun ceva, daca cineva bate asta, eu ma duc la Politie, sa stii.

Asa sa le spui la aia la care nu o sa le dau euro. Tu sa-mi spui cine vrea 15.000 de euro!?

M.D.: Da, draga, nici o problema, poti sa te duci. Delia, eu din partea mea...

D.: Fii atent, eu am o banuiala ca cineva isi bate joc de mine si vreau sa clarific cine. C., aialalti din Consiliu, tu, cine-i acela care ma ia pe mine de proasta?

M.D.: Nu te ia nimeni de proasta, deci tu... tu...

D.: Crezi ca-mi vinde cineva turnul televiziunii? Sau tu, sa dau, mai, 15.000 de euro! Mircea, tu mi-ai zis ca trebuie sa dau 15.000 de euro, tu sa-mi spui pentru ce si eu ii dau!

M.D.: Nu, Delia, asta nu pot sa-ti spun asa ceva, ca nu-i normal, sa-ti spuna avocatul.

D.: Da’ de ce sa-mi spuna C., el nu mi-a cerut nici un ban, tu mi-ai cerut 15 mii.

M.D.: Da, dar era de fata!

D.: Da, era de fata, dar o zis ca el nu stie nimic, o zis ca eu am treaba cu tine si cu el separat!

M.D.: Asa ti-o zis?

D.: Pai asa o fost... no, hai sa-l sunam pe C. si sa vedem, eu am inteles ca el...

M.D.: Deci tu atata... tu ai facut cum ai crezut, eu am facut cum am crezut si cu asta, basta.

D.: Mircea, fii atent, tu spui ca eu nu-s tiganca. Eu oricine mi-a facut ceva, eu nu raman datoare, dar la faza asta cineva vrea sa ma ia de fraiera.

M.D.: Bun! In afara de asta, mai ai ceva?... Treaba ii clara, nu te costa nimic.

D.: Is foarte suparata pe tine!

M.D.: Nu mai discut cu tine pe proiectul acesta! Ciau!

D.: Ciau!

Consilierul si doamna

Povestea continua cu o discutie intre doamna din Germania si un consilier juridic. Discutia s-a purtat dupa cum urmeaza:

Consilier juridic: Eu as fi vrut sa fiti de fata, pentru ca putem lamuri niste lucruri si care sunt foarte ciudate. Pe mine ma jigneste toata treaba.

Delia: Sa va intreb ceva.

C.j.: Spuneti, ca eu n-am nimic de ascuns. Stiti ce mi s-a parut ciudat, ca nu m-ati chemat pe mine. Treaba dumneavoastra. A zis ca el are socoteli cu dumneavoastra.

D.: Mie mi-a spus: “Delia, domnul C. (avocatul - n.red.) ma bate la cap ca vrea astazi”.

C.j.: Cine a zis?

D.: Mircea.

C.j.: Bine, el e... ciudat. Va spun, dupa ce a aparut hotararea, eu am venit la P. (o ruda a doamnei D.), transfigurat. Pentru ca eu am cerut sa mi se aprobe negocierea directa. Si asa am vorbit cu cine trebuie sa vorbesc. Si-a bagat cineva coada si stiu de unde. Eu nu vorbesc cu nimeni. Nu-mi trebuie nimic.

D.: El a zis ca a luat 9.000 de euro...

C.j.: Nu stiu. Daca nu m-ati chemat pe mine sa discutam proiectul, va asumati...

D.: A zis ca v-a predat dumneavoastra toate actele. Ca a facut cat a putut si dumneavoastra ati zis „de aici nu mai pot”.

C.j.: Eu cu el nu mai discut. I-am zis ca merg sa duc dosarul si Dumnezeu cu voi. Dar, de ce sa ma expun eu? Ma vedeti pe mine intr-o treaba dintr-asta, mizerabila? Sa ziceti, mai frate, cand imi dai factura in mana, gata, pana atunci, ciuciu!

D.: Sa-mi ceara el mie 15.000 de euro?

C.j.: Eu v-am tinut de mana si v-am zis ca la sfarsit. Eu, dandu-mi seama ca nu e el in sedinta, ca e banditul ala de avocat, nu-i spun numele, care o intoarce pe dos. Eu m-am asigurat cu doamna P. sa aiba din doi oameni, cum sunt ei asa, pe grupulete, sa treaca unul din ei in comisie. Dar am aflat ca s-au schimbat comisiile. I-am zis atunci lui P., nici ea nu stia ca e pe invers.

Si atunci, fata asta, cum o cheama pe pilangioaica asta (de la serviciul condus de Calin Coros)?, la care am ajuns noi pana la urma... la care nu am vrut sa ajung si pana la urma am ajuns la director. Asta va spun asa, ca sa stiti, ca eu am lucrat finut pe toate, n-am povestit la nimeni nimic.

„Ai dat tu?” „Da, am dat”

D.: Ce i-ati zis lui Mircea?

C.j.: I-am zis: „Mai, cum ai putut tu sa ceri, ai dat tu?” „Da, am dat”, a zis. Am zis ca aveam o socoteala, in Germania, si mi-a spus sa dau si... sa dau. Si dupa ce s-a schimbat comisia, i-am zis: „Mai, omule, tie nu ti-am cerut sa faci nimic, decat sa taci si sa nu strici.” „Si atunci, cu cine?”, a zis.

“Stii tu cu cine: ALA”, i-am zis. Am vrut numai sa ma asigur ca el face parte din comisia asta. Ca dincolo, eram asigurat. Cu P. am vorbit ca daca va fi un pret convenabil, sigur.

Eu la Urbanism ma asigurasem. Am zis ca trebuie abordat asa... Am zis ca ala care e membru in comisia juridica, consilier, avocat, nu stiu ce. Si a zis P.: „Lasa pe mine”. O data ce l-a anihilat pe ala, pe Tagarlas, doamna, ca ala ar fi facut, ca e marele filosof si poate ar fi zis sa se mearga la licitatie, cum zice el de obicei.” Si are si dreptate.

Aici nu are, pentru ca e legala. Cititi si dumneavoastra cererea, ca am invocat ce trebuie, nu povesti, nu lacrimogene sau patetice.

D.: Cineva de la Primarie m-a intrebat ca ce imi trebuie, ca vreau sa imi maresc casa?

C.j.: Vai, nu asta, doamna. Adica si asta. Eu am bagat ca sunt doua servituti. Una obligatorie si a doua pentru racordarea la serviciile publice. Iar a treia, ca e proximitate de trotuar. (...) Si l-ati luat pe Dolha. Nu inteleg, cand cu mine ati discutat! Eu i-am dat toate actele, schita de dezmembrare. Si m-a sunat cineva, intr-o sambata. Nu stiam cine era. L-am sunat pe Mircea, apoi pe P. Era ceva inginer.

D.: Nu-i e rusine de dumneavoastra, ca s-a auzit ce s-a auzit?

C.j.: Nu. Eu am ramas trasnit. A zis ca a avut dezlegarea dumneavoastra din Germania. Dar asta nu am inteles, cum v-a sunat pe dumneavoastra in Germania si nu pe mine? I-am zis: “Cum iti permiti”? I-am zis: „Mai, eu aveam de gand ca dupa ce se termina toata treaba, si daca e un pret care convine, sigur ca as fi discutat pe tema asta”.

El asta m-a intrebat in masina, ca am discutat un pret. I-am zis ca nu, ca am o socoteala cu doamna.

D.: Si nu a zis nimic de cei 9.000 de euro?

C.j.: Nu, am retinut bine ce a zis. Nu, de diferenta a zis.

D.: A zis ca 9.000 a dat si ca 6.000 sa dau dupa aia.

C.j.: No, no.

D.: Dar cat ati retinut dumneavoastra ca a zis el sa-i dau?

C.j.: 15.000 de euro. A zis ca 9.000 pentru „asa” si diferenta mai are nu stiu ce si pentru domnul Vasile, probabil.

D.: L-am intrebat pentru ce cei 9.000?

C.j.: Nu, nu va spune. El s-a obligat, stiti unde? M-am gandit. Ca a fost ziua lui. Stiti, pe mine ma puneti in... Dar v-am aratat ca m-am dus intai la directorul.... Adica v-am spus cum am pornit. La Stat mergi cu dezmembrarea si cu expertiza. Ca nu o face cumparatorul, ci vanzatorul. Si am scris sa aprobe vanzarea prin negociere directa, pe baza de factura.

Si atunci, Coros a zis, „Da, perfect”. Si pupaza asta, care mi-o facut cererea, o facut ea proiectul. Ca s-o bagat cineva, si stiu cine, dar nu va spun cine si a modificat. Nu mint, dar mi-e teama. Si atunci, cu Mircea am zis ca om recupera ceva. Am vazut ca am trecut de comisie. Cu frecusurile, cu alea. Vicepresedintele Ludescher. Asta a zis-o el. Au zis ca asta e procedura.

Ca se poate scoate la licitatie sau se poate revoca. Daca nu ati fost inspirata... Trebuia sa va arate factura si apoi sa vedeti.

D.: Adica sa dau eu 15.000 de euro?

C.j.: Nu, doamna.

D.: Adica sa-mi arate prima data factura si apoi...

C.j.: Da, eu i-am spus lui treaba asta.

D.: Nu m-am gandit ca e atat de escroc.

C.j.: Nici eu nu m-am gandit.

D.: Dupa cate am facut eu pentru el, dupa cati bani i-am dat...

C.j.: Eu nu stiu, nu stiu.

D.: Sa beleasca el de pe mine 15.000 de euro?

C.j.: Nu stiu, de ce nu ati discutat cu mine mai intai? Cand am vazut ca va suna in Germania, l-am intrebat de ce vorbeste el cu dumneavoastra inainte de a vorbi cu mine. Era atunci, dupa primele discutii din comisii (...) Am facut dosarul, ca stiam ca pana in zece trebuie depus. Si m-am dus la Coros. Nu l-am gasit. Si m-am intalnit cu sefa lu’ pilangioaica asta, cu Simona Palade.

Nu i-am dat numai o parte din acte, nu si expertiza. Voiam sa ma duc prima data la Coros, ca el stie cum se face. El face factura, el vinde. El poate face comisia. N-ati vazut ce nervos era si el?

D.: Eu tot nu inteleg o chestie. Cine credeti ca si-a bagat nasul?

C.j.: Doamna... nu va spun. Daca v-ar ajuta, v-as spune. Intrebati-o pe cea care a scris acolo modificarea, cine i-a dictat-o.

Dolha contesta

“Sunt o cunostinta a acelei persoane. Ea chiar m-a amenintat, am spus acolo, stiu colegii (consilierii, n.red.). Nu e adevarat, pot sa dovedesc.

Am ce trebuie, nici o problema. Ma uit oricand in ochii dumneavoastra, eu stiu ce am facut, deci nu e nici o problema. Din mai multe inregistrari s-a facut o inregistrare. Cand imi spuneti ca ati audiat acea caseta... ma credeti chiar tampit. Acea caseta nu ati audiat-o. Au audiat-o Cristian Niculescu, Radu Stef, Matei Dumitru, George Pop, Stefan Pop, Ioan Nemes. Vi-i spun pe toti.

Acea caseta, de fapt acel CD, e nul, pentru ca e un colaj. Dar, daca o aveti, ne putem intalni, sa va dau detalii. Altfel, nu o fac, daca nu e necesar. Nu-mi fac probleme. Eu va spun ca nu ati audiat-o. Va inregistrez si eu, sa am dovezi (?! - n.red.). Din partea mea e totul clar. Stiu ca nu am halucinatii, ca nu iau de la nimeni nici un ban. Eventual dau (?! - n.red.).

Si cu asta, basta. Am auzit ca luni, la ora 13, s-a audiat o caseta, prin care, cica, eu as fi foarte compromis moral si nu-mi vine sa cred asta”, a spus Dolha.

Cu toate ca a declarat ca nu mai avem ce discuta, dupa un anumit timp ne-am intalnit la redactie. Dolha a continuat sa conteste, apoi ne-a spus ca discutia la care facem noi referire este una veche de doua luni.

„Exista discutii in trei, adica, eu, doamna si inca cineva? Ca atunci ar fi mai interesant. Domnu’ Teremtus, acum nu va periez, dar sunteti un fin cunoscator al Consiliului Local. Stati intr-un colt, acolo, si urmariti fiecare gest si mimica. Stiti foarte bine ce ii poate capul la fiecare.

Eu la cine sa ma fi dus sa-i spun ca-i dau bani? Cu cine am afinitati acolo? Doamna aceea a cazut prada unor masinatiuni politice puse la cale de unii membrii din PSD si unii membrii din PNL. Vreau sa aud si eu acele convorbiri. Ca am inteles ca sunt cu nu stiu ce avocati, cu nu stiu cine.

Daca cineva din PSD si-ar permite sa faca o intelegere cu alti consilieri, ar avea vreo dovada vreodata? Va spun ca votul lui Sabin Nemes, al lui Mircea Dolha si, de multe ori, al lui Gabi Hofer, nu s-a dat decat pe ceea ce am crezut noi, fara nici un protocol cu nici un alt partid.

Va dau o dovada. Acum, la FC Baia Mare am fost impotriva. Mai mult, acest domn, Mitica Matei, care nu este un lider, m-a amenintat si a spus ca voi da cu subsemnatul. Ca nu votez doua miliarde”, a mai spus Dolha.

Evident, vom reveni.

Reactiile politicienilor

“Baziia foarte mult acolo, n-am inteles mare lucru, deci nici nu pot sa zic absolut nimic. N-am inteles contextul in care se discuta. Erau chestii rupte din context. Tot se punea de pe o chestie pe alta. Nu pot sa ma pronunt pentru o treaba dintr-asta delicata, sa spun acum ce am inteles sau ce am facut. Acolo se tot discuta de nu stiu ce dezmembrari. Apoi a mai pus pe nu stiu ce si...

totul a fost rupt din context. Ca sa spun io acum ca e tipa sau... Nu ma pot pronunta pe chestia asta.” - Dumitru Matei, consilier PSD.

“Vreau sa lasam lucrurile sa curga si apoi sa vina si opiniile noastre. Nu comentez.” - Stefan Pop, consilier PD.

“Acum nu comentez nimic. Mi se pare corect asa.” - Radu Stef, consilier PNL.

“Habar nu am avut ca Dolha a cerut bani. In comisie, el a afirmat ca niste consilieri liberali au mers la gagica si au cerut 5.000 de euro ca sa rezolve vanzarea asta de teren. I-am cerut sa-mi spuna cine, ca sa luam masuri. Nu a dat nici un nume. Asta nu se face. Cine face porcarii de genul asta, trebuie belit. Iesim sifonati si ne manjim cu prostii. E incredibil.” - Ovidiu Pop, Ekka, consilier PNL.