BT a inaugurat, ieri, o agentie in comuna Gilau, insa directorul Robert Rekkers nu este convins ca a facut o alegere inspirata. Singurele primarii care au conturi deschise la banci sunt cele care au castigat finantari europene. In rest, platile se fac direct in numerar.

Dupa ce piata companiilor se apropie de saturatie iar cea a persoanelor fizice este deja abordata demult, bancile incep sa includa in strategie si mediul rural, deficitar pana acum la acest capitol. In Cluj, CEC a deschis 21 de unitati in zona rurala. BT a deschis, ieri seara, prima sa unitate din afara mediului urban, cea din Gilau.

“CEC si Banca Agricola (actuala Raiffeisen - n.r.) au fost mai dezvoltate pe acest sector si vedem cum au ajuns. Banca Agricola a mers rau, CEC este de vanzare. Nu vad o dezvoltare puternica la Gilau”, a recunoscut Rekkers. Directorul BT se asteapta ca investitia din comuna sa fie amortizata intr-un ritm mai lent decat agentiile deschise in comunitatile urbane.

“Va dura mult pana sa intre pe profit”, a declarat Rekkers, care sustine, insa, ca zonele limitrofe Clujului sunt in atentia bancii. Dezvoltarea bancii in sectorul rural va fi construita “in combinatie”, adica in zonele din apropierea localitatilor urbane, sustine Rekkers.

Mediul rural nu este inca suficient de pregatit pentru ca bancile sa-si extinda serviciile in aceasta directie, sunt de parere specialistii din sectorul bancar. Faptul ca mediul rural nu este pregatit pentru banci este dovedit si prin numarul de conturi bancare deschise de primariile de la sate.

In afara celor care au accesat fonduri cu finantare europeana, primariile din Cluj nu au conturi deschise la vreo banca, si nici primarii nu dispun de carduri de credit. “Eu nu am card pentru ca nu am ce face cu el. Pana acum nu am avut banca aici, si nu puteam sa merg tot timpul la Cluj ca sa-mi scot micile economii”, a declarat primarul din Gilau, Dumitru Sfarlea.

“Nu am card, nici primaria nu are cont. Toate platile le facem in numerar”, a declarat Ionel Bodea, primarul comunei Capusu Mare. Judit Jakab, viceprimar in Floresti, comuna mai dezvoltata din punct de vedere economic, si-a deschis un cont de card, insa il foloseste doar cand are drum in resedinta de judet. “La noi in comuna nu avem banci”, a explicat Jakab.

Marea sansa a CEC

CEC este, practic, singura institutie bancara ce acopera zona rurala. Aceasta dispune, pe plan national, de 1407 de unitati, din care jumatate in mediul rural. “In judet avem 32 de unitati, dintre care 18 amplasate in sate si comune.

Cu toate ca nu acopera integral Clujul, adica nu sunt amplasate in toate localitatile rurale, pot sa ofere toate serviciile pe care le presteaza o unitate bancara de la oras: depozite, credite, carduri. Cladirile in care functioneaza nu sunt extraordinare, dar este important ca aceste unitati exista si ca dispun si de suportul tehnologic necesar, fiind conectate la sistemul informatic.

Cel mai important este ca sunt aproape de client si ca oamenii care locuiesc la sate nu trebuie sa se deplaseze la oras pentru operatiunile bancare. Am descoperit si eu, cu uimire, ca intr-o unitate dintr-o comuna existau calculator, telefon, fax si terminal POS, de unde acestia puteau sa faca plati.

Epoca scrisului cu pixul la unitatile rurale a trecut, acum totul se baga pe calculator”, ne-a declarat directorul CEC Cluj, Dorel Cotet.

Acesta a marturisit ca CEC si-a schimbat strategia generala, renuntand la platile marunte catre stat, preluate de trezoreriile de la directiile de finante, si s-a axat pe operatiuni profitabile precum atragerea de depozite, emiterea de carduri si activitatea de creditare, fapt care i-a permis sa urce cu doua trepte, de pe locul sapte pe locul cinci, in clasamentul celor mai bune banci din

Romania, in functie de active. CEC lucreaza atat cu credite proprii pentru agricultori (produsul “Rural”), cat si cu credite SAPARD. “Cele mai solicitate credite in mediul rural le reprezinta cele pentru nevoi personale, auto, pentru persoane fizice si pentru intreprinderi mici si mijlocii”, a spus Cotet.

CEC deruleaza credite SAPARD de 25 de milioane de lei, credite prin programul “Fermierul” al Ministerului Agriculturii, precum si o linie de creditare din partea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, de 10 milioane de euro.