Cazul lui Omar Hayssam este folosit pe post de pretext pentru clarificarea unor raporturi de putere din Justitia clujeana, precum si din serviciile secrete. Mai mult, dosarul sirianului are o serie de legaturi, directe sau indirecte, cu Clujul.
Hayssam, patron la "Feleacul"
Cea mai cunoscuta afacere a sirianului, acuzat de terorism si evadat din Romania, este cumpararea fabricii de dulciuri "Feleacul". Compania a fost vanduta de fostul Fond al Proprietatii de Stat unei firme detinuta de strain.
Potrivit unor relatari de presa, Hayssam ar fi fost inteles cu "regele dulciurilor" din Romania, Fahti Taher, sa falimenteze fabrica din Cluj-Napoca, pentru a lasa piata libera pentru produsele provenite din fabricile lui Taher.
Intr-adevar, in scurt timp "Feleacul" a ajuns pe marginea prapastiei. Datoriile fabricii catre banci au fost, insa, cumparate de fratii Octavian si Calin Buzoianu, care au preluat astfel si controlul asupra fabricii.
Octavian Buzoianu este manager in cadrul Companiei Romane cu Bere, care detine brandurile "Ursus", "Timisoreana", "Peroni", "Ciucas" sau "Keller". Calin Buzoianu conduce fostul Institut de Proiectari, care a devenit un important imobil de birouri din centrul capitalei Ardealului.
Initial, sediul central al fabricii "Feleacul" a fost transformat intr-un hotel scump, "Opera Plazza", iar productia a fost mutata in cladirea fostei sectii care producea halva. Acum, activitatea firmei ar urma sa fie mu-tata la periferia orasului, iar pe locul actual al fabricii ar urma sa fie ridicat un minicartier de lux.
"Vulpea" revine la vatra
O alta conexiune cu Clujul este legata de demisia fostului sef al serviciului de informatii din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, chestorul Virgil Ardelean. Cunoscut sub porecla de "Vulpea", acesta a fost unul dintre cei mai puternici oameni din Romania.
Timp de cativa ani, Ardeleanu a condus sectiunea din Transilvania din fosta UM 0215, actuala Directie Generala de Informatii si Protectie Interna din cadrul Politiei. Virgil Ardelean a supravietuit schimbarii ministrilor de Interne Dudu Ionescu, Ioan Rus, Marian Saniuta si Vasile Blaga, insa afacerea cu sirianul scapat peste granita l-a costat functia.
Botos si Budusan, destine in oglinda
O a treia conexiune, poate cea mai importanta, este cea a demisiei procurorului general al Romaniei, Ilie Botos. In perioada guvernarii CDR, el era procuror militar si cadru didactic al Universitatii "Bogdan-Voda" din Cluj-Napoca, una dintre cele mai importante universitati private din Transilvania.
Dupa instalarea Guvernului PSD, Botos a fost adus in fruntea Parchetului General de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca sa spele imaginea institutiei, compromisa in timpul mandatului lui Tanase Joita. Inca din decembrie 2004, o parte dintre reprezentantii noii Puteri i-au cerut schimbarea. Sunt de notorietate relatiile reci pe care le avea cu ministrul Justitiei, Monica Macovei.
Destinul lui Ilie Botos este pe undeva in oglinda cu cel al fostului procuror Ovidiu Budusan, care provine tot din Cluj. El a fost adus de fostul ministru PNL al Justitiei, Valeriu Stoica, in fruntea Sectiei Anticoruptie din cadrul Parchetului General. Este vorba de "bunica" actualei DNA.
Ovidiu Budusan s-a facut repede remarcat prin instrumentarea unor dosare de rasunet. El s-a ocupat de "afacerea Jimbolia", adica de traficul ilegal de produse petroliere catre fosta Iugoslavie, in ciuda embargoului international.
Un alt dosar important a fost cel al lui Adrian Costea, in care omul de afaceri franco-roman a tiparit ilegal o parte a afiselor electorale folosite de Ion Iliescu in campania pentru alegerile prezidentiale din anul 1996.
Un alt dosar important a fost cel al traficantului israelian de arme Shimon Naor, care a disparut din Romania intr-un mod asemanator cu Omar Hayssam. Dupa venirea PSD la guvernare, Budusan a fost pedepsit. Mai intai, el a fost destituit, sub pretexte profesionale, din fruntea sectiei anticoruptie, iar apoi a fost exclus din magistratura. El a contestat sanctiunile si a obtinut castig de cauza.
Avocatul sau in procesele intentate autoritatilor a fost actualul ministru al Justitiei, Monica Macovei.
In cele din urma, Budusan a demisionat din magistratura si a devenit avocat. Adjunctul lui Budusan la Sectia Anticoruptie a fost procurorul Doru Dobocan. Dupa sanctionarea lui Ovidiu Budusan, acesta s-a intors la Cluj. In anul 2005, Dobocan a fost numit de catre Monica Macovei in fruntea SIPA, serviciul secret al Ministerului Justitiei, desfiintat intre timp.
Tot din echipa lui Budusan a facut parte si tanarul procuror de atunci Daniel Morar. El s-a facut remarcat prin modul in care a instrumentat dosarul Gherla.
In acesta, au fost condamnati fostul sef al Sectiei Penale a Curtii de Apel Cluj-Napoca, ex-judecatorul Viorel Burzo, fostul sef pe Transilvania al SIPA, fostul colonel Floricel Vitan, fostul comandant al Penitenciarului Gherla, ex-colonelul Vasile Muresan, sau fostul maior Ioan Morari, de la acelasi inchisoare.
Ulterior, Daniel Morar a fost promovat de Monica Macovei in fruntea PNA, actualul DNA.
