Tragedia din Liban nu a lasat indiferente comunitatile arabe si ebraice clujene. In vreme ce sirienii, libanezii si palestinienii naturalizati in Cluj refuza sa emita o pozitie oficiala de teama eventualelor repercusiuni membrii comunitatii evreiesti clujene sunt mai dispusi sa vorbeasca, data fiind pozitia puternica a Israelului, sprijinit de cea mai mare putere militara din lume. Un medic libanez intors recent din zona ostilitatilor sustine ca armata israeliana comite crime abominabile in randurile civililor din tara sa.

Evreii clujeni pun starea conflictuala pe seama extremistilor Hezbollah care pun in pericol siguranta statului Israel.

Dupa incetarea sprijinului logistic in 1948, acordat anterior arabilor din Orientul Mijlociu de catre britanici, trupele evreiesti bine instruite si inarmate cu ajutorul finantatorilor bancari de peste ocean au pus stapanire pe vechile teritorii istorice ale Palestinei si au constituit statul Israel.

Armistitiul libanezo-israelian a fost semnat la 22 martie 1949, alaturi de cele incheiate cu egiptenii si sirienii.

In urmatorii ani, conflictele Israelului cu vecinii sai arabi devin permanente, in joc intrand interesele marilor puteri asupra Canalului de Suez, poarta de iesire de la Mediterana in Marea Rosie si Oceanul Indian. In pragul noului mileniu, militiile Hezbollah, care stationeaza in Liban, au atacat cu rachete in repetate randuri localitatile civile de pe teritoriul Israelului.

Zeci de grupuri de atentatori au penetrat granita si au comis acte teroriste in marile orase israeliene. Drept riposta, armata israeliana a efectuat mai multe raiduri aeriene si terestre cu trupe de comando asupra buncarelor care adaposteau teroristii Hezbollah.

Razboi pe viata si pe moarte

La inceputul lunii iulie 2006, in urma rapirii a doi soldati israelieni, guvernul de la Tel Aviv nu a mai suportat ofensele aduse de teroristi, motiv pentru care a declarat razboi pe viata si pe moarte Hezbollahului. Conflictul militar a luat amploare in urma masacrelor comise in randul civililor libanezi, victime inocente ale razboiului.

Un mare numar de refugiati de razboi de origine romana aflati in teatrul de operatii s-a intors in tara unde au relatat imaginile de cosmar vazute in Liban.

In cercarea noastra de a-i contacta pe sefii comunitatilor libaneze, siriene si palestiniene din Cluj, pentru a afla parerea acestora despre cauzele razboiului, s-a lovit de teama acestora de a-si spune pasurile ca urmare a legaturilor apropiate dintre Guvernul roman si cel american, cel din urma fiind principalul finantator si sustinator al intrarii trupelor israeliene in Liban.

Oamenii de afaceri de origine araba din Cluj s-au ferit sa le apara numele in presa din frica de a nu fi luati in atentie de catre organele de informatii romanesti dar si din teama de a nu-si pierde clientii sau partenerii comerciali.

Cel mai adesea sunt opriti sa se pronunte asupra conflictului de catre consoartele lor romance, care nu doresc ca familiile lor sa fie scoase in evidenta de catre mass media din tara sau din strainatate.

In schimb, evreii din Cluj, in marea lor majoritate persoane varstnice, trecute prin iadul Holocaustului isi apara statul israelit si considera ca armata israeliana trebuie sa mearga pana la capat.

Situatie militara, nu razboi

Presedintele comunitatii evreiesti din Cluj, Gavrila Goldner, este de parere ca “in zona conflictuala nu e razboi, este o situatie militara”. “Aceasta e parerea guvernului israelian. Si este o mare diferenta. Razboiul are alte coordonate, zic ei. Dar trebuie sa va spun ca toti evreii avem ca patrie si Israelul.

Noi suntem alaturi de ei din multe motive, unul din ele fiind ca foarte multi membri ai comunitatii noastre au familii, inclusiv copii si nepoti, in armata acolo. De asemenea, avem prieteni, deci e a doua casa. As vrea sa spun ca, sigur, mass media se cam uita la ceea ce este spectaculos.

Dar lucrul cel mai important este ca Israelul trebuie sa asigure, si noi suntem de acord cu asta, siguranta cetatenilor sai. Asta e menirea statului”, a mai spus Goldner. Acesta este de acord cu situatia militara din zona.

“Israelul are o obligatie si incearca sa o indeplineasca. Pentru ca mereu e vorba de disproportionalitate. Ca pentru 2 soldati se face atata tevatura. Dar nu este pentru cei doi soldati, e pentru toti cetatenii. Sute de mii de oameni au plecat din Nord din Israel spre Sud. Doar ca nu au trecut prin fata camerelor de luat vederi.

Au plecat cu masinile, cu autobuzele, fara sa faca asa mare tevatura. Este o solidaritate deosebita acolo, au aparut anunturi in ziare in Israel “gazduim familii din nord”, deci in interiorul Israelului.

Oricum Israelul e mic, nu e mare. Se spune ca numele tarii nu incape scris pe un paniglob pe teritoriul respectiv”, spune Goldner.

In privinta cauzei conflictului, presedintele comunitatii evreiesti clujene afirma ca “cei doi soldati rapiti sunt o cauza, dar in general este vorba de faptul ca Libanul, mai exact Hezbollahul, nu a respectat decizia consiliului de securitate”, ne-a mai declarat presedintele comunitatii evreiesti din Cluj.

In privinta impactului razboiului asupra comunitatii evreiesti din oras, Gavrila Goldner crede ca exista un impact, in sensul ca sunt mereu in legatura cu rudele si prietenii prin telefon. “Deocamdata nu cunoastem sa existe victime apropiate comunitatii noastre. Speram nici sa nu existe”, a mai apreciat acesta.

“Noi nu putem sa-i trimitem bombe “

Totodata, Goldner crede ca nu este cazul ca din Cluj sa fie trimise ajutoare in Israel, deoarece in asemenea situatii Israelul se ajuta singur. “Noi nu putem sa-i trimitem bombe. Nu e nevoie de alte ajutoare.

Ceea ce vreau eu sa va spun si e foarte important, este ca de fapt, cand vine Libanul sa spuna ca Israelul a atacat obiective civile din Liban, acelea nu sunt de fapt obiective civile. Sunt obiective mascate ale Hezbollah. Ei si-au pus armamentul in mijlocul unor obiective civile. Hezbollah nici nu avea ce cauta in sudul Libanului, conform rezolutiei consiliului de securitate Hezbollah.

Zona de sud a Libanului trebuia ocupata de armata libaneza. Numai ca aia sau nu vrea sau nu exista. De fapt, nu este o armata de eliberare, ci o armata de terorism. Libanul, dupa parerea mea, foloseste Hezbollah, si Hezbollah folosese Libanul. Deci este un interes reciproc, pentru ca Libanul spune ca 10% din Parlamentul Libanez este Hezbollah. Si acesta nu e un partid politic. In plus, gruparea terorista are si doi ministri in Liban”, a spus Goldner.

La Cluj, comunitati separate

Intrebat despre relatiile dintre comunitatea evreiasca si cea araba din Cluj, Goldner spune ca cele doua comunitati sunt strict separate: “Ei nu tin legatura cu noi si noi nu tinem legatura cu ei. Asta este. Nu exista comunicare. Deocamdata, nici suprafata de conflict”.

Goldner nu crede ca exista un real pericol de pangarire asupra bisericilor sau cimitirelor evreiesti din Cluj, din partea persoanelor nemultumite de masacrele israeliene.”Asta este istorie. Stiti de ce? Au existat. Acum doi ani, pe zidul exterior al cimitirului au aparut insemne fasciste, deci svastica, insemnuri cu “SS”, “Evreii afara!”.

Apoi la Fundatia Tranzit, care a fost o sinagoga pe vremuri si pe care ei o folosesc acum in scopuri multiculturale, s-a descoperit la un moment dat iarasi svastica. Dar nimic recent sau nu pe obiective evreiesti, care sa aiba legatura cu situatia militara de acum”.

Seful comunitatii evreiesti comenteaza o posibila interventie a comunitatii internationale in aceasta situatie: “In mod normal, chiar daca ar trebui sau n-ar trebui, comunitatea internationala intervine. Dupa interesele sale. Acum, de exemplu, a fost la Roma acea intalnire cu Condoleezza Rice, la care Iranul si Israelul nu au fost invitate, ci doar tarile din ONU si UE.

Ceea ce vreau sa spun este ca e foarte greu sa intervina pentru ca, si acest lucru mi se pare extrem de important si merita sa fie subliniat, noi nu traim acolo, deci nu stim ce se intampla. Si asta e important, pentru ca cei de acolo trebuie sa vada ce se poate face. Ei trebuie sa fie cei care rezolva problema.

Daca in Israel au existat in trecut divergente de opinie, acum toata lumea este grupata in jurul guvernului. Este o situatie limita, iar lumea este solidara”.

Legea armatei israeliene - a nu lasa pe nimeni in urma, nici macar mortii

Interpelat in legatura cu aceeasi chestiune, un alt reprezentant de marca al comunitatii evreiesti clujene, Vasile Grunea, poet si publicist, tatal vicepresedintelui Judecatoriei Cluj, considera ca “Nimeni nu poate ramane indiferent la situatia din acea zona.

Comunitatea evreiasca din Cluj este afectata, dar nu neaparat din punct de vedere economic, financiar, ci mai ales din punct de vedere sentimental, deoarece exista persoane care au rude in teritoriul de razboi”.

Grunea a mai apreciat ca problemele dintre cele doua comunitati nu sunt actuale, exista acolo dispute vechi, nerezolvate pina acum. Au fost mai multe razboaie in zona, bineinteles ca acum situatia s-a mai schimbat, s-a ajuns la concluzia ca e nevoie de un stat arab pe teritoriu. Atacurile au continuat de-a lungul anilor si e bine stiut faptul ca la ura se raspunde cu ura. Probabil ca razboiul se va prelungi mult timp.

“Comunitatea internationala ar trebui sa se implice, dar nu poti dicta pozitia din care se implica. Capturarea celor doi militari poate fi privita si doar ca un pretext al inceperii acestui conflict. Dar trebuie specificat ca exista o lege a armatei israeliene, de-a nu lasa pe nimeni in urma, nici macar mortii.

Iar cei care au planuit aceasta lupta stiau de solidaritatea poporului israelian. Libanul credea ca ii va ajuta astfel pe palestinienii din Fasia Gaza”, a sustinut Grunea.

Pe de alta parte, el a apreciat ca experienta fortelor ONU nu a reusit sa aplaneze lucrurile, iar ei nici nu sunt impartiali, favorizand cand o parte, cand alta. “Pentru pagubele de razboi ar trebui sa plateasca cei din Iran, Siria, slugile din partea de Sud a Libanului. Capturarea celor doi trebuie privita intr-un context aparte, avand in vedere solidaritatea israelienilor.

Rapitorii stiau ca aceasta capturare a celor doi nu va fi ignorata de guvernul israelian”, este de parere acelasi reprezentant al comunitatii evreiesti.

Situatie rezolvata doar cu forta

Nussbaum Vasile, membru si el al comunitatii evreiesti clujene, fost economist, crede ca nu se doreste rezolvarea situatiei conflictuale. “Nu vad nici o rezolvare a problemei pentru ca nu se doreste o rezolvare. In Capitalul lui Marx se arata ca daca doua adevaruri se ciocnesc, situatia poate fi rezolvata doar cu forta. Israelul isi doreste independenta.

Dar si Palestina are adevarurile ei! Hezbollahul lupta sub o forma terorista, iar acest lucru a devenit o problema internationala. Daunele de razboi consider ca se vor plati din colecte internationale si in mod normal nimeni nu ar trebui sa plateasca pentru suferinta indurata de cei nevinovati, pentru ca in al Doilea Razboi Mondial toata lumea a pierdut.

E necesara dezarmarea Hezbollah, deoarece ei lupta in mod terorist”, a mai spus Nussbaum.

Iadul, pe pamant libanez

De cealalta parte a baricadei am reusit sa purtam o discutie cu unul dintre cei care au trait pe viu drama din Liban. Basam Sidaoui, medic anestezist la un spital aflat chiar la granita cu Israelul, a sosit in tara impreuna cu familia acum doua zile.

Sidaoui ne declara ca nu este in stare sa conceapa faptul ca acum 48 de ore se chinuia sa scape cu viata din iadul care se coborase pe pamantul libanez. “Pana acum doua saptamani traiam linistit impreuna cu nevasta, care este clujeanca, si copilul.

Numai ca dintr-o data a izbucnit acest razboi inuman care ne-a dat peste cap intreaga existenta”, povesteste Sidaoui. Prins la mijloc intre tabara isreliana si gruparile Hezbollah, el a trebuit sa-si gaseasca o cale de scapare prin Libanul sub asediul israelit.

“Cu toate ca pe granita cu Israelul se afla o baza militara a NATO, UNIFIL, refugiatii libanezi surprinsi in zona de conflict au trebuit sa faca un ocol pana la Beirut pentru ca de acolo sa poata fi preluati de catre cei in masura sa-i salveze”, a mai spus Basam Sidaoui.

Majoritatea celor care au facut parte din convoiul nostru au scapat cu viata, dar in urma a mai incercat un convoi sa treaca, numai ca de aceasta data isrelienii l-au bombardat si toti oamenii au trebuit sa se retraga.