Timisoara este primul oras din tara care are o harta reala a zgomotului, dupa un deceniu de studii efectuate in colabora-re cu Catedra de Zgomot de la Universitatea "Politehnica" din orasul de pe Bega. Primariile din tara sunt obligate sa aiba aceasta harta acustica printr-un act normativ emis anul trecut.
In plus, datele pot ajuta la dezvoltarea de noi zone rezidentiale si, mai ales, la diminuarea poluarii fonice.
Ajutor de la Catedra de Zgomot
Datele stranse in acesti ani au fost baza pe care se dezvolta acum infrastructura orasului, dar si a impunerii de sensuri unice in municipiu. "Studentii au analizat zile si nopti zgomotul din diferite locuri din oras.
Pe baza datelor obtinute au fost create si sensurile unice in centrul municipiului pentru a reduce poluarea fonica, dar au fost folosite si sisteme de amortizare a sunetului la noile linii de tramvai", a declarat seful Serviciului Administrare Mediu Urban din cadrul Primariei, Vasile Ciupa.
"Din 1996, municipalitatea are contract cu Catedra de Zgomot de la Universitatea "Politehnica". In baza acestei colaborari, dupa 10 ani de studii, putem spune ca avem prima harta reala a zgomotului, prima de acest gen din tara.
Pornind de la aceasta se vor face acele determinari care sa duca la o harta de zgomot strategica si la o monitorizare a poluarii fonice in urmatorii cinci ani", a mai spus aceeasi sursa.
Ciupa a recunoscut, insa, ca aceasta harta nu este intocmita dupa toate criteriile cerute de Uniunea Europeana. "Ei ne cer sa masuram zgomotul si la 20 de metri inaltime, dar noi nu am avut posibilitatile tehnice sa o fa-cem", a adaugat reprezentantul Primariei.
El a mai afirmat ca autoritatile locale lucreaza acum la un studiu de fezabilitate in vederea concesionarii serviciului de monitorizare a poluarii fonice din oras.
Traficul greu deranjeaza tot mai mult
Actul normativ, emis anul trecut, obliga toate primariile care au peste 25.000 de locuitori sa intocmeasca aceasta harta pana in 2007. Noile date stau la baza planurilor de dezvoltare rezidentiala, ajuta la stabilirea corecta a preturilor pentru terenuri, case si locuinte, dar si la stabilirea zonelor de recreere.
In Timisoara, de exemplu, la masuratorile trecute, zonele de joaca pentru copii erau unele din cele mai zgomotoase. Aceste statistici sunt ajutatoare si pentru amplasarea spatiilor verzi si a panourilor fonoabsorbante.
Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Timis efectueaza periodic masuratori ale zgomotului in orasul de pe Bega. Luna trecuta, echivalentul Lech, generat de traficul rutier pe timp de zi, a relevat ca cele mai zgomotoase artere din municipiu sunt strazile Pestalozzi, Ofcea, Fagului, Barbu Iscovescu, Parc Mc Drive, Ripensia, 1 Decembrie si Bulevardul Eroilor.
Limita maxima admisa, depasita in toate zonele
In toate punctele de masurare, APM a inregistrat depasiri ale limitei maxime admise pentru zonele rezidentiale. Trei dintre strazi sunt in zone intens circulate din Complexul Studentesc si nu sunt deloc mari bulevarde, ci niste simple strazi de cartier. Zona Spitalului Judetean este la fel de expusa poluarii fonice ca si bulevardele mai largi.
Legiuitorul are dreptul de a da amenzi de pana la 15.000 RON pentru poluarea fonica.
Timisorenii se plang des autoritatilor nu doar din cauza traficului greu de pe strazile mici, ci si din pricina lucrarilor care se fac la arterele orasului. O parte dintre ei cer ca muncitorii sa lucreze noaptea, ca sa nu deranjeze traficul deja supraaglomerat, in timp ce altii nu vor sa auda in ruptul capului zgomote de picamere.
Linistea orasului a impus si limitarea programelor la terasele din zonele centrale si din cartiere. Astfel, timisorenii pot asculta muzica la instrumente reci doar pana la ora 22.00 in cartiere si pana la miezul noptii in zona istorica si in cartierul studentesc.
