Administratia municipiului Arad intentioneaza sa dezvolte o zona metropolitana, proiect care ar ajuta la accesarea unor fonduri europene semnificative.

Potrivit primarului orasului, Gheorghe Falca, deblocarea aglomeratiilor urbane si gasi-rea unor solutii de dezvoltare moderne, pe termen lung, pot fi realizate prin constituirea unei asociatii din care sa faca parte municipiul si cele opt comune cu satele apartinatoare invecinate, respectiv Livada, Vladimirescu, Fantanele, Sofronea, Zimand, Zadareni, Frumuseni si Sagu.

"Din anul 2007, Uniunea Europeana va aloca Romaniei fondurile structurale, iar noi trebuie sa fim pregatiti cu proiecte pentru a le accesa. Dar UE nu da banii pana nu dam noi partea noastra, adica trebuie sa fim co-parteneri la proiecte si sa oferim o parte din bani.

Data fiind situatia financiara a primariilor din comunele aflate in apropierea municipiului Arad, acestora le va fi imposibil sa acceseze bani multi. La fel si municipiului ii va fi greu sa acceseze bani pentru ca nu mai are loc unde sa se dezvolte. Impreuna, intr-o dimensiune mai mare, am putea atrage fonduri mai mari. Ideea este sa ne asociem.

Prin asociere, nu schimbam administrativ localitatile. Ele vor avea, in continuare, bugete proprii. Dar va exista si un buget al asociatiei pe baza caruia vom putea accesa fondurile structurale", a declarat Gheorghe Falca.

Primarul a afirmat ca asociatia s-ar putea numi "Zona Metropolitana Arad", prin aceasta structura putandu-se asigura administrarea zonei. Evident, centrul administrativ ar urma sa fie in municipiu, iar comunele ar deveni un fel de sectoare, asa cum exista la nivelul Bucurestiului.

Administratiile locale din cele opt comune nu se vor desfiinta, primariile vor exista mai departe, cu primar, viceprimar, consilieri locali. Actualii primari de comuna vor deveni, probabil, un fel de primari de sector.

Din punct de vedere geografic, Zona Metropolitana Arad ar insemna o extindere teritoriala in jurul municipiului, in suprafata totala de 51.638 hectare. Practic, aceasta ar urma sa cuprinda, pe langa resedinta judetului, inca 43 de comune si sate.

De asemenea, zona metropolitana presupune dezvoltare economica pentru toate localitatile care fac parte din ea, deci o ocazie deosebita pentru realizarea utilitatilor, capitol la care comunele respective sunt descoperite si nu au nici bani pentru a le rezolva.

Localitatile care ar urma sa fie incluse in zona metropolitana nu pot sa acceseze, in prezent, fonduri europene pentru ca nu dispun de bani la bugetul local ca sa asigure co-finantarea.

In acest context, se impune sprijinirea comunelor de o forta financiara precum este cea a municipiului, care, insa, nu poate sa dea bani decat daca se afla intr-o structura comuna, de tip asociativ, cu aceste comune.