Atacata de concurenta reprezentata in special de telefonia mobila, dar si de extinderea Internetului, indeosebi prin varianta sa de mesagerie in timp real (online), RomTelecom si-a restrans din activitate.

Noul actionar majoritar, Hellenic Telecommunications Organization (OTE), a decis ca impunatorul sau sediu din mijlocul municipiului Cluj-Napoca sa fie vandut, pentru 5,3 milioane de euro, Bancii Transilvania, dupa ce, ani la rand, clujenii au suportat mizeria pe care a generat-o una dintre constructiile inutile ale firmelor de stat pe care s-au dus banii romanilor.

Contracandidati pentru preluarea cladirii au fost Dorel Tamas - omul de afaceri care a cumparat sediul Hotelului „Continental” din Cluj, Grupul „Ion Tiriac” - pentru un centru de afaceri, sau HVB Bank - pentru un centru regional.

O data cu restrangerea activitatii, a disparut o buna parte din personal, angajatii RomTelecom au fost nevoiti sa paraseasca sediul Postei Romane de pe strada Regele Ferdinand, iar sediul Palatului Telefoanelor, al carui parter era ocupat de telefoanele publice, s-a golit, la randul sau.

„Listarea la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a RomTelecom a intarziat nepermis de mult, pentru ca hotararea de Guvern a fost aprobata dupa un timp indelungat. Ramane de vazut cand va fi momentul listarii companiei la BVB pentru ca este vorba despre un proces fara precedent pe piata de capital.

Ideea este sa listam intreg pachetul care apartine statului, de 45,99%”, a declarat, pentru ZIUA de Cluj, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, Zsolt Nagy. Acesta nu a vrut sa comenteze felul in care s-a realizat privatizarea companiei, lasand lamurirea acesteia pe seama institutiilor competente.

Conform estimarilor ministrului, valoarea pachetului detinut de stat este de un miliard de euro. Nagy a mentionat, ieri, ca operatiunea de listare prin oferta publica, programata initial pentru octombrie 2006, va mai fi amanata pana in 2007. „Speram ca, prin listarea actiunilor, statul roman sa obtina un pret mai ridicat decat cel la momentul vanzarii catre OTE”, a spus Nagy.

El a mai spus ca, din participatia statului roman, contravaloarea a 23% din actiunile RomTelecom va fi alocata Fondului Proprietatea. Contractul de consultanta pentru listarea la bursa a actiunilor s-a realizat, marti, intre Guvernul Romaniei si un consortiu compus din Banca de Investitii Credit Suisse si societatea de servicii pentru investitii financiare IEBA Trust.

O privatizare contestata

Primele linii telefonice s-au instalat, in tara noastra, mai intai in Transilvania si apoi la Bucuresti, intre 1881 si 1883. Dupa o jumatate de secol, s-a infiintat Societatea Anonima Romana de Telefoane, cu peste 90% capital strain de la ITT (Statele Unite ale Americii), inglobata de comunisti in Directia PTT, care apartinea, initial, Ministerului Postelor si Telecomunicatiilor.

Dupa ce, dupa 1989, compania s-a desprins de Posta Romana, un pachet de actiuni de 35% din RomTelecom este vandut, in decembrie 1998, grupului grec OTE, care a primit, conform contractului de privatizare, drept de cumparare (uzufruct) pentru inca 16%.

OTE a platit 675 de milioane de dolari si a preluat conducerea companiei printr-un contract de management incheiat pe doi ani cu compania GTE (acum Verizon) din Statele Unite. In 2001, Consiliul Concurentei a sesizat ca nu are nici un fel de control asupra cresterii preturilor si comisia de ancheta parlamentara creata a constatat deficiente in contractul de privatizare.

Doi fosti ministri, Radu Sarbu si Sorin Pantis, au fost anchetati pentru un comision de 8 milioane de dolari, achitat la privatizare, iar firma de consultanta Goldman Sachs - acuzata ca nu si-a respectat termenii contractuali si ca a subevaluat RomTelecom inainte de privatizare.

Din ianuarie 2003, OTE a devenit actionar majoritar, cu 54,01% din actiuni, contra a inca 273 de milioane de dolari, restul fiind detinut de statul roman.

RomTelecom a inregistrat profit abia din 2005, dupa o reducere a personalului la o treime. „A fost cea mai mare potlogarie intr-o privatizare, la originea ei fiind fostul premier Adrian Nastase si ministrul Comunicatiilor de pe atunci, Dan Nica, din Galati. Asa s-a intamplat si in privatizarea ALRO Slatina, unde statul roman s-a dovedit un perdant.

Prin contract, grecii se obligau ca, in patru ani, sa dubleze valoarea actiunilor RomTelecom, lucru pe care se pare ca l-au si facut. Din pacate, prin cedarea restului de actiuni, de pana la 51%, pentru o suma modica, statul roman a incasat, in loc de 3 miliarde de dolari, numai o zecime din aceasta suma.

Acum, statul se cazneste sa vanda pe bursa actiunile, in pachete mici, dar este putin probabil sa se ajunga la o astfel de suma pentru ca piata romaneasca de capital nu poate absorbi atatia bani. Prin listarea la BVB pierde statul si castiga bursa”, este de parere Sarbu.

El a negat ca ar fi beneficiat de 8 milioane de dolari din privatizarea RomTelecom, suma reprezentand, conform ex-presedintelui FPS, un comision de succes acordat consultantului de privatizare, Goldman Sachs. Mentionam ca RomTelecom are un portofoliu de 4,2 milioane de clienti. Compania dispune de 65.000 de telefoane publice si de 30.000 km de cablu cu fibra optica.

RomTelecom a pierdut monopolul asupra telefoniei fixe in 2003, ca urmare a liberalizarii pietei.