GAZETA de Oradea atragea atentia opiniei publice, in urma cu mai bine de un an si jumatate, asupra abuzurilor efectuate de seful fostului Parchet National Anticoruptie, Iona Moldovan si acolitii sai. Judecatorului oradean Elena Pop Blaga i s-a inscenat, in mod grosolan, un flagrant. Adevarul a iesit la iveala iar lucrurile au intrat in normalitate pentru Pop Blaga.

Normalitate cam impropriu spus pentru ca lucrurile nu s-au asezat inca. Fosta judecatoare nu a primit inca reparatia pentru raul ce i s-a facut si, oricare ar fi ea, financiara, publica ori ambele, nimic nu ii va putea repune in ordine viata, asa cum i-a fost inainte de a fi improscata cu noroi ca ultimul infractor de rand.

Procesul intentat de aceasta la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, impotriva Statului Roman este pe cale sa se incheie. Toate semnalele duc la concluzia ca magistratul va castiga procesul iar statul va fi bun de plata. GAZETA de Oradea a fost cea care a atras atentia, de mai multe ori, asupra abuzurilor facute de procurorii care au organizat flagrantul din 2002.

Romania pierde la CEDO

Arestata in 24 mai 2002 pentru luare de mita, in urma unui flagrant efectuat de fostul PNA Bihor, judecatoarea Elena Pop Blaga e pe cale de incheia socotelile cu cei care i-au mancat patru ani din viata.

“Povestea mi se trage de la Radu Mircea Pentie care era, in acea vreme, in proces cu Directia Regionala Vamala, pentru neplata obligatiilor vamale”, spune Pop Blaga. “Tin minte ca Pentie avea sapte dosare si ca trebuia sa plateasca la stat peste un miliard de lei.

Tavalugul impotriva mea a inceput in momentul in care am refuzat sa il favorizez pe Pentie, cu toate ca propunerea a venit de la Ioan Bruder, fostul vicepresedinte pe atunci al Tribunalului Bihor, adica superior de-al meu, ierarhic vorbind”, declara femeia. Dupa trei ani de taraganare a procesului, Elena Pop Blaga a fost achitata in 7 februarie 2005 de catre Curtea de Apel Brasov.

In luna iulie a aceluiasi an, Inalta Curte de Justitie si Casatie a Romaniei a achitat-o definitiv, cu litera “a”, considerand ca fapta nu exista. “Inalta Curte de Justitie si Casatie a decis ca flagrantul care mi s-a facut este de fapt o inscenare pusa la cale de PNA Oradea”, afirma judecatoarea oradeanca.

Surpriza cea mai mare pentru Pop Blaga a fost sa descopere, la doi ani de la intamplare, ca unul dintre complotatori nu a fost altul decat seful ei, Mircea Mester. “Dupa arestarea mea, Mester a primit cadou cea mai inalta functie din sistem, cea de presedinte al Curtii de Apel Oradea.

Pe langa asta i s-a acordat «meritul judiciar», premiu in bani si scutiri de impozite”, afirma Elena Pop Blaga.

In cursul procesului, Corneliu Hublea, cel care a fost bagat la inaintare de catre procurori, a recunoscut ca, de fapt, inscenarea santajului s-a discutat in biroul lui Mester. “Tandemul Moldovan-Chirculescu-Mester, monstruoasa coalitie, mi-a furat trei ani de zile din viata”, afirma Elena Pop Blaga.

Judecatoarea a intentat, in octombrie 2002, un proces impotriva Statului Roman la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului, pentru arestare ilegala. In cazul castigarii procesului, Statul roman va fi obligat sa plateasca o suma record ca despagubire pentru abuzurile la care a fost supusa Elena Pop Blaga.

“Nu este corect ca adevaratii vinovati sa nu suporte consecintele faptelor lor”, sustine femeia.

“Cele constatate de Inalta Curte de Casatie si Justitie au caracter definitoriu si autoritate de lucru judecat pentru a ilustra un anume fel, stalinist, de a face ancheta in Romania”, a mai declarat magistratul, refuzand, insa, a specifica la ce suma se ridica pretentiile sale indreptate impotriva Statului Roman drept despagubiri morale.

Specialistii in Drept consultati de GAZETA considera ca Elena Pop Blaga are toate sansele sa primeasca o decizie favorabila din partea completului international de judecata si ca sansele ca procesul de la CEDO sa se incheie in de favoarea judecatorului Elena Pop Blaga sunt extrem de mici, mai ales atata vreme cat si Inalta Curte de Justitie si Casatie i-a dat dreptate.

Ca si repercusiune, Statul Roman va plati o suma grasa de bani, pentru a corecta abuzurile procurorilor Moldovan si Chirculescu, cei care ar fi trebuit sa vegheze la bunastarea justitiei romanesti.

Gazeta dezvaluie

Prin rechizitoriul din 28 octombrie 2002, procurorul Dan Chirculescu a dispus trimiterea in judecata a judecatoarei Elena Pop Blaga, de la Tribunalul Bihor, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita prevazuta de art. 254 alin. 1 si 2 Cod Penal, cu referire la art. 1 lit. “a” din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

El consemneaza ca “la data de 23 mai 2002, un anume Corneliu Huplea a formulat un autodenunt la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, prin care a adus la cunostinta organelor judiciare faptul ca judecatorul Elena Pop Blaga, care se ocupa de o cauza de reorganizare si lichidare judiciara a SC VALPRODCOM SA Valea lui Mihai, in care autodenuntatorul era numit expert evaluator, i-a pretins suma de 100 milioane lei pentru a-i incuviinta si aproba plata onorariului pentru lucrarile de evaluare a bunurilor societatii comerciale”.

In dupa-amiaza aceleiasi zile, Corneliu Huplea, avand asupra sa 100 milioane lei in bancnote marcate, s-a intalnit cu judecatoarea la domiciliul matusii acesteia, unde au avut o scurta discutie, iar “echipa formata din procurori si politisti a descins in imobil si a gasit pachetul cu 100 milioane lei”.

Precum se vede, pentru procurorul Chirculescu, astfel cum rezulta din rechizitoriu, nu exista nimic relevant in cauza inainte de 23 mai 2002. Ori, tocmai inainte de acest moment, s-au petrecut abuzurile inimaginabile si santajul pe care l-a practicat, impreuna cu seful lui, Ioan Moldovan. Acest lucru a fost constatat si motivat, in cele din urma, pana la instanta suprema.

Ancheta intoarsa pe dos

Iata ce spunea Huplea, semnatarul autodenuntului, in cursul procesului, in 2004, la Brasov: “La vreo doua-trei zile, nu imi amintesc exact numarul zilelor, intr-o dimineata pe la orele 8,15, in timp ce eram la garajul meu si scoteam masina, s-au prezentat 3 persoane pe care nu le cunosteam... Am intrebat cu cine stau totusi de vorba si mi s-a spus ca este procuratura si politia.

Dupa aceasta discutie am fost invitat la sediul parchetului din Oradea. Nu mi s-a spus pentru ce motiv sunt invitat la parchet si, desi am solicitat sa mi se acorde posibilitatea de a lua un avocat cu mine, mi s-a refuzat aceasta solicitare. La sediul parchetului am vorbit cu procurorul Moldovan, si dupa vreo ora-doua a mai venit si un alt procuror.

Mai era si un politist de fata, maiorul Surducan si mai era si un subofiter pe care nu iI cunosc. Acestia au discutat cu mine vreo patru ore si, din aceste discutii, am aflat ca se sustinea ca eu as fi dat o suma de bani inculpatei Pop Blaga si ma intrebau cati bani mi-a cerut inculpata pentru devizul de peste 300.000.000 lei la lucrarea de evaluare.

In acest interval, de circa patru ore, eu le-am spus tot timpul ca nu este nimic adevarat si ca nu mi s-a cerut si ca nu am dat bani. Dupa circa patru ore, la un moment dat m-am simtit foarte rau pentru ca eram intr-o stare foarte mare de tensiune.

Nu mi se mai intamplase niciodata asa ceva si atunci am fost scos afara pe coridor, am fost spalat cu apa, mi s-au dat niste pastile si am stat vreo ora pana mi-am revenit. Dupa circa o ora, s-au reluat discutiile cu mine si, in acel moment, fata de starea in care eram si nu mai judecam, am declarat ca mi-a cerut inculpata suma de 100.000.000 lei”.

Aceasta este o parte din declaratia lui Corneliu Huplea, care era anchetat intr-un dosar penal pentru infractiunea de fals. La doua saptamani de la organizarea flagrantului, Huplea a fost scos de sub urmarire penala. Ulterior, acesta a recunoscut ca dosarul penal pe care il avea a constituit un element important de “convingere” folosit de procurori.

Ironia rezulta din faptul ca, din cauza abuzurilor puse la cale de catre Moldovan si Chirculescu, Romania este pasibila sa plateasca o caruta de bani, care, pana la urma, vin trasi din buzunarul contribuabililor.